Coaliția de guvernare are de depanat una din cele mai riscante legislații:
Legea pensiilor militare – aprobată săptămâna aceasta de Parlament și aflată în drum spre promulgare, înseamnă o revenire asupra legislației pensiilor speciale, ceea ce încalcă principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Asta înseamnă nu risc de pierdere a banilor, ci pierdere sigură a banilor în cazul că Legea intră în vigoare.
Proiectul creșterii pensiilor militare în ritmul soldelor și salariilor ale soldaților și ofițerilor activi se află în drum spre biroul președintelui Klaus Iohannis: doar președintele sau Curtea Constituțională mai pot opri aplicarea ei.
Surse politice au declarat pentru CursDeGuvernare, că mecanismul prin care a fost produsă această lege e un truct politic electoral:
Guvernul și-a trimis la Parlament Punctul de vedere, în care a scris negru pe alb că legea încalcă principiul ireversibilității: însă nu le-a atras atenția parlamentarilor și asupra faptului că asta înseamnă că aprobarea legii îneamnă pierderea sigură a banilor.
Planul urmărit de coaliția de guvernare pare să fie creșterea pensiilor militare prin lege (e campanie electorală), și apoi blocarea sub o formă sau alta a legii.
Iată cum s-au făcut lucrurile:
Legea modifică Reforma pensiilor speciale (nebazate pe contributivitate) – aprobată ca Jalonul 2015
Ce prevede proiectul trecut prin Parlament: „Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”.
Dacă va fi promulgă, legea va modifica reforma pensiilor speciale, adoptată anul trecut și care reprezintă Jalonul 2015 aferent celei de-a doua Cereri de plată din PNRR.
Jalonul a fost considerat bifat, chiar dacă impactul său era mult prea redus față de ceea ce ar fi dorit Comisia Europeană și Banca Mondială.
Cererea de plată numărul 2 a fost deja plătită, mai puțin 143 de milioane de euro, reținute din cauze neîndeplinirii Jaloanelor 129 și 133.
Dacă se face modificarea operată prin proiectul adoptatluni în senat, Comisia cere returnarea unei sume care se va calcula conform formulelor elaborate de experții executivului de la Bruxelles, întrucât PNRR precizează expres că reformele asumate în PNRR nu pot fi reversate.
Este vorba despre principiul ireversibilității.
La aliniatul 3 al articolului 24 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, de instituite a de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență subliniază:
Îndeplinirea a jaloanelor și țintelor presupune că măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător nu au fost reversate.
Guvernul a discutat consecințele în ședință și a doar le-a sugerat parlamentarilor că vor fi probleme
Propunerea liberalilor a fost discutată în ședința de guvern din 23 octombrie (cu două săptămâni înainte de votul camerei decizionale), executivul constatând pericolul și avertizându-i pe parlamentari de consecințele cu impact costisitor, în punctul de vedere exprimat și trimis apoi la Camera Deputaților (prima care a aprobat proiectul).
Concluzia Cabinetului Marcel Ciolacu nu a fost de a le solicita parlamentarilor din propria coaliție să renunțe la inițiativă, ci:
„Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.
Referirea la efectul asupra fondurilor PNRR apare abia la ultimul punct al Punctului de vedere exprimat de Guvern.
Acolo este amintit Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliul din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede, la art. 24 alin (3), principiul ireversibilității reformelor realizate în cadrul obligațiilor asumate prin PNRR:
„Comisia evaluează, cu titlu preliminar (…) dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare (…). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză”.
Principiul ireversibilității reformelor a fost preluat în legislația națională referitoare la stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor PNRR.
Guvernul nu menționează clar, în cifre, foarte probabilele pierderi și nu spune limpede că se vor pierde fonduri, ci doar atenționează că va duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor și prevederile OUG care a preluat această condiționare în legislația națională:
„Orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din PNRR care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din regulamentul (UE) 2021/241, precum și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021”.
Închiderea trucului politic: Avocatul Poporului a atacat, joi, Legea la CCR, invocând argumente neimportate
Avocatul Poporului a contestat joi la CCR legea, ridicând mai multe obiecții de constituționalitate, precum nerespectarea principiului egalității în drepturi sau imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără indicarea sursei de finanțare.
Reamintim că Renate Weber a fost europarlamentar PNL și a ajuns la Avocat al Poporului la propunerea ALDE (condus de Călin Popescu Tăriceanu), în perioada în care formațiune guverna alături de PSD.
Candidatul Nicolae Ciucă, beneficiar direct al proiectului inițiat de liberali și susținut de PSD
Beneficiar al acestei potențiale legi este și fostul premier Nicolae Ciucă, general în rezervă.
Pentru a masca avantajul acestuia, parlamentarii au introdus un amendament ce precizează că această măsură „nu se aplică pensionarilor militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții similare acestora, cât și celor care au calitatea de parlamentar (cazul lui Nicolae Ciucă – n.red.)”.
Cu precizarea că această suspendare a beneficiului funcționează doar pe perioada exercitării respectivelor poziții în stat. După părăsirea funcției, pierderea salariului de înalt demnitar va fi acoperită într-o măsură generoasă de aceste majorări.
Parlamentarii care au votat proiectul, din coaliția de guvernare
Inițiatorii proiectului sunt liberalii: Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL; Guran Virgil – senator PNL; Moș Patricia Simina Arina – senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Andronache Gabriel – deputat PNL; Leoreanu Laurenţiu-Dan – deputat PNL.
Însă, proiectul acestora a fost votat nu doar de senatorii subordonați politic președintelui acestei camere, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, ci și de social-democrați.
Au votat pentru acest proiect 90 de senatori. Nu a existat niciun vot împotrivă și s-au mai înregistrat opt abțineri.
Alte probleme și detalii ale proiectul adoptat de parlamentarii coaliției
Dincolo de detalii minore precum nerespectarea normelor de tehnică legislativă sau a exigențelor de calitate a legii (de către parlamentari aflați la finalul unuia sau a mai multor mandate), proiectul conține și numeroase probleme de substanță ce ar trebui să nu-l califice pentru promulgare.
Una dintre scăpările ce arată diletantismul parlamentarilor este raportarea la legea din 2015 privind pensiile militare, cea prin care Guvernul Victor Ponta cu ministrul său Gabriel Oprea au reintrodus aceste pensii speciale desființate de Emil Boc. În această situație, reactualizarea ce ar trebui efectuată în termen de 90 de zile de la adoptarea reglementării înseamnă că ea ar fi trebuit realizată în urmă cu aproximativ nouă ani, undeva la începutul anului 2016.
Chiar și ignorând această plasare greșită în timp, reactualizarea este de fapt o recalculare a pensiilor în plată, iar o astfel de operațiune este imposibil de realizat în numai trei luni.
Fiind, practic, o recalculare, experiențele trecute arată că a fost nevoie de doi ani, dar durata de acum s-ar putea lungi, întrucât nu există baza de date cu elementele bazei de calcul și au fost angajate numeroase persoane pentru a ajuta la amplele operațiuni implicate.
Conform Guvernului ar fi vorba de aproximativ 86.000 de decizii de pensii, iar procesul nu poate fi complet automatizat.
Impactul financiar, calculat pe o formulă necunoscută, face ca eventuala lege să fie neconstituțională. Dar ea va produce efecte pe termen lung și va pune în pericol traiectoria deficitului bugetar asumat în fața Comisiei Europene
Inițiatorii au prezentat un impact rezultat prin determinarea diferenței dintre soldele și salariile mărite și cele din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul în plată.
Suma totală ce va fi necesară a fi virată de la buget este de aproximativ 370 de milioane de lei, ce s-ar adăuga la deficitul ce ar trebui redus.
Impactul nu este însoțit de fișa financiară, ceea ce înseamnă, după cum arată Consiliul Legislativ și cel Fiscal, că sursa de finanțare este incertă, adică nu este reală, conform unei decizii CCR.
Guvernul constată că legea să devieze România de la traiectoria de deficit bugetar ce urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene. Ea ar putea avea, astfel, implicații asupra măsurilor fiscale de austeritate ce au fost deja elaborate și a ajustărilor necesare.
Dacă legea intră în vigoare, majorările făcute celor vizați sunt obligatorii, întrucât un drept de acest fel odată câștigat nu poate fi retras. Altfel, rezerviștii afectați se vor adresa instanțelor și vor câștiga.
Se aplică retroactiv și produce discriminări
De asemenea, fiind vorba de invocarea anului 2015, legea este susceptibilă a fi aplicată reatroactiv.
Fiind vorba de o indexare în funcție de remunerațiile celor în activitate, se poate considera că este vorba despre o dublă indexare, întrucât și lor li se aplică indexarea anuală cu inflația.
De asemenea, o indexare specială va duce la discriminarea pensionarilor civili, care beneficiază doar de indexarea cu inflația.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Planul fiscal: Bizarerie și extaz. Pentru antreprenori și manageri”)
(Citește și: Comisia Europeană anunță oficial: 6 jaloane aferente cererii de plată 3 din PNRR sunt neîndeplinite. Rezultat previzibil: plată parțială)
****
Urmărește-ne pe Google News
9 răspunsuri
Mergeți la firul ierbii și vedeți cât are de câștigat un pensionar militar obișnuit.
Pensia medie în 2024, pentru militarii MApN este 4.900 RON brut!
În trim. III -2024 au fost recalculate pensiile publice, în baza noii legi. Acestea au crescut în medie cu 21,75 %!!!
Ori, având în vedere inechitățile din cadrul pensiilor militare, căci în fond asta se dorește – eliminarea acestor inechități, nu ar trebui pusă ordine și în acest sistem?!
PIB-ul României este 350 miliarde euro/an. Actualizarea pensiilor militare reprezintă maxim cam 800 milioane euro anual, la toate ministerele și instituțiile cu specific militar. Unii afirma că ar fi vorba de 1% din PIB. Spre știință, 1% din PIB înseamnă 3,5 miliarde !!!!
Suma necesară reprezintă de fapt 0,22 % din PIB, cam cat dau ministerele și instituțiile cu specific militar înapoi la sfârșit de an.
În realitate, având în vedere că se întoarce la stat aproape 0,45 % din această valoare, sub forma multor taxe și impozite, rezultă că statul va cheltui numai 0,13% din PIB cu aceste actualizări!
Pentru prima data observ ca nu informati corect. Militarii si politistii au contribuit si contribuie la fondurile de pensii si asigurari sociale. Puteti verifica informatia citind un „fluturas” de salariu al unui angajat din aceste ministere. Cine a spus ca nu contribuie a mintit cu intentia de a „rezolva” in ochii publicului pensiile speciale care, de fapt, nu sunt militare. Pensiile speciale sunt ale judecatorilor, procurorilor, aviatorilor, parlamentarilor a acelora care nu au legatura cu armata si de acestea nu s-a atins nimeni decat in sens crescator si nimeni n-a avut curajul sa zica ceva pentru ca au dulapurile pline de „scheleti”. Pensiile militare sunt ale celor care lucreaza intrun domeniu care detine si foloseste arme si se pregatesc pentru apararea tarii si a cetatenilor. Conform legii contestate, Ciuca, fiind in functie publica, nu beneficia de acesta lege.
Dna Bechir, dezinformati. Exista date privind actualizarea pensiilor militare de stat. Elementel constitutive pe baza carora se recalculeaza pensiile, solda de grad si solda de functie se cunosc in cazul fiecarei pensii militare de stat. Cazul la care faceti dumneavoastra referire, in care a fost necesara recalcularea pensiei militare pe baza veniturilor realizate pe parcursul intregii cariere, a creat situatii dramatice. Militarii nu au avut niciodata carti de munca in care sa fie evidentiate veniturile lunare. Acolo au fost situatiile despre care vorbiti dvs, state de plata din anii 60-70 si mai aproape, disparute, distruse, perioade de ani de zile in care unii militari nu au avut evidentiate veniturile si alte astfel de calamitati. Altfel, niciun element de retroactivitate in proiectul de lege. Ps. in toata viata mea de militar nu a fost o solda pe care am primit-o la care sa nu fi contribuit in cuantumurile cu care si civilii contribuie, mai putin somajul. Avem text in Legea 223/2015 art 30, parca, in care se vorbeste de contributii si cuantumul lor. Va rog nu dezinformati.
Pentru domnii George și Mihai:
Nu noi spunem că legea crează probleme la PNRR: o spune chiar guvernul în punctul de vedere depus la Parlament: SUBIECTUL e modul în care s-a făcut această Lege, DUPĂ ce a fost aprobtă Legea pensiilor militare, speciale, de serviciu etc. Informațiile noastre de la Comisie spun că guvernul are o mare problemă cu PNRR-ul, pentru c-a încălcat regule ireversibilității: nu mai ai voie să revii asupra unei legi deja negociate și acceptate în pachetul de reformă.
Cel mai probabil, pensiile de care vorbiți au fost ”uitate” la prima negociere, iar acum au intrat în circul electoral:
e foarte probabil ca această lege să nu fie promulgată, si vom asista la o înșelătorie: politicienii au dat-o (deci ”și-au făcut datoria”), dar nu va intra în vigoare, pentru că pierdem banii din PNRR.
(Dealtfel, Avocatului Poporului a si fost suspect de prompt în a ataca legea la CCR).
Drept la replica autoarei postării MARIANA BECHIR
Duduie, ai ceva cu pensionarii militari care au pensii militare de stat și nu pensii speciale cum scrii în acest articol?
Confunzi merele cu perele în mod vădit, cu rea-credință.
Ce treabă au pensiile militare de stat care sunt plătite din bugetele ministerelor de resort(MAI, MAPN, SRI,…) si nu de la casa nationala de pensii, cu pensiile adevărat speciale ale parlamentarilor, judecătorilor civili, primarilor, consilierilor locali sau județeni, judecătorilor de la Curtea constituțională, guvernatorului României, și dacă vrei liță e foarte lunga la acești speciali, care chiar afecteaza bugetul țării, aceștia având cu adevarat pensii astronomice pe necontributivitate!!!
Nu mai confunda acești termeni, că azmuți o categorie sociala, precum cea din sistemul ordine publica, apărare, siguranță Națională cu celelalte categorii sociale sau vrei și vad din comentariul tău răuvoitor că vrei să vezi pe toți cei care sunt pensionari militari de stat mai săraci decât restul lumii.
SĂ ÎȚI FIE RUSINE!
Domnule, cred că nu uteti să înțelegeți articolul:
Mariana Bechir tocmai scrie cum vă luați plasă cu legea asta.
Dar celelalte reveniri la recalcularea pensiilor de stat, ultimele modificări ale legii pensiilor 360, toate ordonanțele de urgență ale Simonei Bucura Oprescu pentru modificarea legii pensiilor nu încalcă prevederile din PNRR, nu implica costuri suplimentare la bugetul de pensii? De ce eliminarea inechitatilor pensiilor militare care sunt plătite din bugetul M.Ap.N și pe care le-ati făcut speciale devin cel mai mare pericol pentru buget?
Bunul simț și rușinea a părăsit România.
Chiar nu ați înțeles ca pensiile militare nu sunt pensii speciale?
Ca sa nu se mai mănânce rahat despre subiect, oare de ce nu au abrogat politicienii ordonantele care au desfiintat prevederile devenite inutile din legea 233 , prevederi ‘reînviate prin noua lege” ?., sau, poate că acesta a și fost scopul noii legi, reanviem vechile prevederi anulate prin ordonanțe, apoi, spunem ca, noi am vrut da ….nu ne-au lăsat alții…., „curat murdar …”.