fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Structura economiei româneşti: Pe care din cifrele lui 2011 poate conta creşterea din 2012

de Marin Pana 15.5.2012

Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.

Cu un rezultat provizoriu de +2,5% în termeni reali, creșterea economică din 2011 a depășit semnificativ așteptările inițiale, situate la doar 1,5%. Primele calcule efectuate de statistica oficială dezvăluie care a fost contribuția fiecărui sector economic și, mai ales, evoluția pe fiecare trimestru, de natură să ne dea trendul pentru viitor.

Trebuie menționat că, respectând procedura conformă cu practicile europene, Produsul Intern Brut (indicatorul care exprimă creșterea economică) se calculează în trei expresii succesive. Prima, cea provizorie, este cea prezentată la scurt timp după încheierea anului evaluat. A doua, cea semidefinitivă, apare la un an distanță iar a treia, cea definitivă, de-abia după doi ani, moment în care cifrele prezentate nu se mai schimbă.

Câteva observații privind evoluția trimestrială se impun de la sine:

1.În trimestrul unu, industria a tras după sine toată economia, fiind singurul sector economic pe plus. Un plus atât de consistent, încât influența sa asupra PIB a compensat cu brio toate influențele negative din celelalte sectoare.

2.În trimestrul al doilea, a demarat ușor și a venit din urmă cu influență pozitivă de 0,4 puncte procentuale comerțul, sector cu pondere mare. El a compensate exact scădeile din restul economiei, rezultatul final fiind exact cel dat de contribuția industriei.

3.În trimestrul al treilea a fost rândul agriculturii (până atunci cu influență practice neglijabilă) să intre în scenă și să aducă jumătate din influența pozitivă asupra valorii adăugate brute (valoarea nou creată în economie, VAB).

4.În trimestrul patru,nu am mai avut nici uin sector pe minus, nici măcar segmental de comunicații și informații care avusese în prima parte a anului o contribuție negative destul de importantă pentru ponderea lui în economie. Odată cu epuizarea efectului recoltei de excepție, industria și-areluat rolul de locomotive, cu o influență de peste două treimi din creșterea economică realizată.

5.Sectorul financiar și cel al tranzacțiilor imobiliare au avut un efect neutru pe parcursul anului. Un ușor efect negativ a provenit din partea de alte servicii, care include partea de servicii oferite de bugetari. Aceasta din urmă se măsoară, prin convenție, pe baza salariilor plătite, ceea ce, în condițiile înghețării salariilor și unui anumit volum de disponibilizări a dus la diminuarea PIB cu circa 0,25 puncte procentuale.

6.Creșterea încasărilor din taxe și impozite a majorat destul de consistent PIB (metodologia adună la VAB impozitele nete adică impozitele plus taxele vamale minus subvențiile acordate), influența de 0,3 puncte procentuale fiind una importantă.

Contribuții nominale și PIB real

Valorile realizate de fiecare sector economic în prețurile curente (valori nominale) au fost calculate și ele în varianta provizorie de către statistica oficială. De aici au rezultat și ponderile agriculturii, industriei, construcțiilor etc. în PIB, prezentate în tabelul de mai jos. Unde regăsim și realizările în volum și majorarea de prețuri care s-a produs în sectorul respective.

Se poate observa că, dacă influențele asupra PIB din primul tabel au fost pozitive, cu mici excepții, în tabelul doi se poate vedea cum volumul de activitate figurează cu semn negativ în comunicații, finanțe, tranzacții imobiliare și, mai ales, în administrație publică și învățământ.

Prețurile la care s-a contabilizat producția inclusă în VAB au fost în creștere pe toată linia, cu limita inferioară la bugetari (+0,4%) și cea superioară în industrie și agricultură (+7,6%). Ele se situează, însă, integral sub nivelul prețului general folosit ca deflator pentru calcularea creșterii reale a PIB. Acesta a urcat la 8,1|% sub influența exclusivă și puternică a creșterii înregistrate pe segmentul de impozite (+33,6%).

Concret, un deflator mai mare s-a tradus într-un PIB real mai mic, valoarea pentru calcul creșterii economice rezultând din împărțirea PIB nominal de 578,6 miliarde lei la un indice de 1,081. Altfel spus, cele 578 miliarde din 2011 reprezintă 535 miliarde în prețurile anului 2010, când PIB-ul a fost de circa 522 miliarde lei și de aceea creșterea economică (PIB 2011/PIB 2010 în prețuri comparabile) a ieșit doar 2,5%.

De reținut, intrările mai mari la buget prin fiscalitatea mai puternică au majorat veniturile, echilibrând finanțele publice. Totuși au avut un efect discutabil asupra creșterii economice,fiind greu de crezut că efectul pozitiv prin sporul nominal a compensat reducerea generală a PIB real pe partea de deflator.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.5.2012

3 comentarii

  1. Un ”motor de creștere” s-a oprit / Prognoza CE: România – scădere cu 35,8% la producția de cereale. Guvernul alocă 43 de milioane de euro despăgubiri de secetă » CursDeGuvernare.ro
    2.9.2012, 12:47 pm

    […] Cifra este îngrijorătoare, dat fiind că în anul 2011, un sfert din creșterea economică a Romniei s-a bazat pe creșterea din agricultură, pe fondul unor condiții meteo excepționale pentru culturi: din creșterea totală de 2,5%, agricultura a contribuit cu o creștere de 0,6% din PIB. […]

  2. Un ”motor de creștere” s-a oprit / Prognoza CE: România – scădere cu 35,8% la producția de cereale. Guvernul alocă 43 de milioane de euro despăgubiri de secetă » CursDeGuvernare.ro
    2.9.2012, 12:50 pm

    […] Cifra este îngrijorătoare, dat fiind că în anul 2011, un sfert din creșterea economică a României s-a bazat pe creșterea din agricultură, pe fondul unor condiții meteo excepționale pentru culturi: din creșterea totală de 2,5%, agricultura a contribuit cu o creștere de 0,6% din PIB. […]

  3. Industria coboară » CursDeGuvernare.ro
    11.10.2012, 7:53 pm

    […] (Citește și: ”Structura economiei românești: pe care din cifrele lui 2011 se poate conta în 2… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

SpaceX – nou record al numărului de sateliți lansați cu o singură rachetă

Iulian Soare

Compania SpaceX a stabilit, duminică, un nou record mondial al numărului de sateliţi trimişi pe orbită cu o singură rachetă. O rachetă Falcon a SpaceX,… Mai mult

Europa

Davos – Liderii lumii dezbat online efectele economice și sociale ale pandemiei

Adrian N Ionescu

Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos începe luni, în format online, cu discursul preşedintelui chinez Xi Jinping, a cărui ţară pare să fi depăşit… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Se pregătește OUG privind recuperarea materiei pierdute prin prezența fizică în școli

Vladimir Ionescu

Ministerul Educației va propune o ordonanță de urgență pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării online, prin prezența fizică în școli timp de 5 ore… Mai mult

Stiri

Peste 840.000 de români – programați pentru vaccinarea anti COVID-19 în etapa a doua

Vladimir Ionescu

Peste 840.000 de români s-au programat până acum pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro, în cadrul etapei a doua de vacinare anti-COVID, a anunțat Comitetul Naţional de… Mai mult

Stiri

Se redeschid teatrele în București: Teatrul Național din 5 februarie. Teatrul Nottara repetă „în regim de spectacol”

Vladimir Ionescu

Teatrul Național I.L. Caragiale din București (TNB) va relua spectacole la sediu, în toate sălile, începînd din 5 februarie, cu respectarea tuturor normelor în vigoare,… Mai mult

Stiri

A șasea tranșă de vaccinuri Pfizer-BioNTech în România – cum vor fi distribuite

Vladimir Ionescu

A șasea tranșă de vaccin de la Pfizer-BioNTech, formată din 92.430 doze, va sosi luni în România, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara. Dozele… Mai mult

Europa

Charles Michel: UE va obliga companiile farmaceutice să respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID

Iulian Soare

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles… Mai mult