duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 mai, 2012

Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.

Cu un rezultat provizoriu de +2,5% în termeni reali, creșterea economică din 2011 a depășit semnificativ așteptările inițiale, situate la doar 1,5%. Primele calcule efectuate de statistica oficială dezvăluie care a fost contribuția fiecărui sector economic și, mai ales, evoluția pe fiecare trimestru, de natură să ne dea trendul pentru viitor.

Trebuie menționat că, respectând procedura conformă cu practicile europene, Produsul Intern Brut (indicatorul care exprimă creșterea economică) se calculează în trei expresii succesive. Prima, cea provizorie, este cea prezentată la scurt timp după încheierea anului evaluat. A doua, cea semidefinitivă, apare la un an distanță iar a treia, cea definitivă, de-abia după doi ani, moment în care cifrele prezentate nu se mai schimbă.


Câteva observații privind evoluția trimestrială se impun de la sine:

1.În trimestrul unu, industria a tras după sine toată economia, fiind singurul sector economic pe plus. Un plus atât de consistent, încât influența sa asupra PIB a compensat cu brio toate influențele negative din celelalte sectoare.

2.În trimestrul al doilea, a demarat ușor și a venit din urmă cu influență pozitivă de 0,4 puncte procentuale comerțul, sector cu pondere mare. El a compensate exact scădeile din restul economiei, rezultatul final fiind exact cel dat de contribuția industriei.

3.În trimestrul al treilea a fost rândul agriculturii (până atunci cu influență practice neglijabilă) să intre în scenă și să aducă jumătate din influența pozitivă asupra valorii adăugate brute (valoarea nou creată în economie, VAB).


4.În trimestrul patru,nu am mai avut nici uin sector pe minus, nici măcar segmental de comunicații și informații care avusese în prima parte a anului o contribuție negative destul de importantă pentru ponderea lui în economie. Odată cu epuizarea efectului recoltei de excepție, industria și-areluat rolul de locomotive, cu o influență de peste două treimi din creșterea economică realizată.

5.Sectorul financiar și cel al tranzacțiilor imobiliare au avut un efect neutru pe parcursul anului. Un ușor efect negativ a provenit din partea de alte servicii, care include partea de servicii oferite de bugetari. Aceasta din urmă se măsoară, prin convenție, pe baza salariilor plătite, ceea ce, în condițiile înghețării salariilor și unui anumit volum de disponibilizări a dus la diminuarea PIB cu circa 0,25 puncte procentuale.

6.Creșterea încasărilor din taxe și impozite a majorat destul de consistent PIB (metodologia adună la VAB impozitele nete adică impozitele plus taxele vamale minus subvențiile acordate), influența de 0,3 puncte procentuale fiind una importantă.

Contribuții nominale și PIB real

Valorile realizate de fiecare sector economic în prețurile curente (valori nominale) au fost calculate și ele în varianta provizorie de către statistica oficială. De aici au rezultat și ponderile agriculturii, industriei, construcțiilor etc. în PIB, prezentate în tabelul de mai jos. Unde regăsim și realizările în volum și majorarea de prețuri care s-a produs în sectorul respective.

Se poate observa că, dacă influențele asupra PIB din primul tabel au fost pozitive, cu mici excepții, în tabelul doi se poate vedea cum volumul de activitate figurează cu semn negativ în comunicații, finanțe, tranzacții imobiliare și, mai ales, în administrație publică și învățământ.

Prețurile la care s-a contabilizat producția inclusă în VAB au fost în creștere pe toată linia, cu limita inferioară la bugetari (+0,4%) și cea superioară în industrie și agricultură (+7,6%). Ele se situează, însă, integral sub nivelul prețului general folosit ca deflator pentru calcularea creșterii reale a PIB. Acesta a urcat la 8,1|% sub influența exclusivă și puternică a creșterii înregistrate pe segmentul de impozite (+33,6%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Concret, un deflator mai mare s-a tradus într-un PIB real mai mic, valoarea pentru calcul creșterii economice rezultând din împărțirea PIB nominal de 578,6 miliarde lei la un indice de 1,081. Altfel spus, cele 578 miliarde din 2011 reprezintă 535 miliarde în prețurile anului 2010, când PIB-ul a fost de circa 522 miliarde lei și de aceea creșterea economică (PIB 2011/PIB 2010 în prețuri comparabile) a ieșit doar 2,5%.

De reținut, intrările mai mari la buget prin fiscalitatea mai puternică au majorat veniturile, echilibrând finanțele publice. Totuși au avut un efect discutabil asupra creșterii economice,fiind greu de crezut că efectul pozitiv prin sporul nominal a compensat reducerea generală a PIB real pe partea de deflator.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

toate comentariile

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: