Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Structura economiei româneşti: Pe care din cifrele lui 2011 poate conta creşterea din 2012

de Marin Pana 15.5.2012

Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.

Cu un rezultat provizoriu de +2,5% în termeni reali, creșterea economică din 2011 a depășit semnificativ așteptările inițiale, situate la doar 1,5%. Primele calcule efectuate de statistica oficială dezvăluie care a fost contribuția fiecărui sector economic și, mai ales, evoluția pe fiecare trimestru, de natură să ne dea trendul pentru viitor.

Trebuie menționat că, respectând procedura conformă cu practicile europene, Produsul Intern Brut (indicatorul care exprimă creșterea economică) se calculează în trei expresii succesive. Prima, cea provizorie, este cea prezentată la scurt timp după încheierea anului evaluat. A doua, cea semidefinitivă, apare la un an distanță iar a treia, cea definitivă, de-abia după doi ani, moment în care cifrele prezentate nu se mai schimbă.

Câteva observații privind evoluția trimestrială se impun de la sine:

1.În trimestrul unu, industria a tras după sine toată economia, fiind singurul sector economic pe plus. Un plus atât de consistent, încât influența sa asupra PIB a compensat cu brio toate influențele negative din celelalte sectoare.

2.În trimestrul al doilea, a demarat ușor și a venit din urmă cu influență pozitivă de 0,4 puncte procentuale comerțul, sector cu pondere mare. El a compensate exact scădeile din restul economiei, rezultatul final fiind exact cel dat de contribuția industriei.

3.În trimestrul al treilea a fost rândul agriculturii (până atunci cu influență practice neglijabilă) să intre în scenă și să aducă jumătate din influența pozitivă asupra valorii adăugate brute (valoarea nou creată în economie, VAB).

4.În trimestrul patru,nu am mai avut nici uin sector pe minus, nici măcar segmental de comunicații și informații care avusese în prima parte a anului o contribuție negative destul de importantă pentru ponderea lui în economie. Odată cu epuizarea efectului recoltei de excepție, industria și-areluat rolul de locomotive, cu o influență de peste două treimi din creșterea economică realizată.

5.Sectorul financiar și cel al tranzacțiilor imobiliare au avut un efect neutru pe parcursul anului. Un ușor efect negativ a provenit din partea de alte servicii, care include partea de servicii oferite de bugetari. Aceasta din urmă se măsoară, prin convenție, pe baza salariilor plătite, ceea ce, în condițiile înghețării salariilor și unui anumit volum de disponibilizări a dus la diminuarea PIB cu circa 0,25 puncte procentuale.

6.Creșterea încasărilor din taxe și impozite a majorat destul de consistent PIB (metodologia adună la VAB impozitele nete adică impozitele plus taxele vamale minus subvențiile acordate), influența de 0,3 puncte procentuale fiind una importantă.

Contribuții nominale și PIB real

Valorile realizate de fiecare sector economic în prețurile curente (valori nominale) au fost calculate și ele în varianta provizorie de către statistica oficială. De aici au rezultat și ponderile agriculturii, industriei, construcțiilor etc. în PIB, prezentate în tabelul de mai jos. Unde regăsim și realizările în volum și majorarea de prețuri care s-a produs în sectorul respective.

Se poate observa că, dacă influențele asupra PIB din primul tabel au fost pozitive, cu mici excepții, în tabelul doi se poate vedea cum volumul de activitate figurează cu semn negativ în comunicații, finanțe, tranzacții imobiliare și, mai ales, în administrație publică și învățământ.

Prețurile la care s-a contabilizat producția inclusă în VAB au fost în creștere pe toată linia, cu limita inferioară la bugetari (+0,4%) și cea superioară în industrie și agricultură (+7,6%). Ele se situează, însă, integral sub nivelul prețului general folosit ca deflator pentru calcularea creșterii reale a PIB. Acesta a urcat la 8,1|% sub influența exclusivă și puternică a creșterii înregistrate pe segmentul de impozite (+33,6%).

Concret, un deflator mai mare s-a tradus într-un PIB real mai mic, valoarea pentru calcul creșterii economice rezultând din împărțirea PIB nominal de 578,6 miliarde lei la un indice de 1,081. Altfel spus, cele 578 miliarde din 2011 reprezintă 535 miliarde în prețurile anului 2010, când PIB-ul a fost de circa 522 miliarde lei și de aceea creșterea economică (PIB 2011/PIB 2010 în prețuri comparabile) a ieșit doar 2,5%.

De reținut, intrările mai mari la buget prin fiscalitatea mai puternică au majorat veniturile, echilibrând finanțele publice. Totuși au avut un efect discutabil asupra creșterii economice,fiind greu de crezut că efectul pozitiv prin sporul nominal a compensat reducerea generală a PIB real pe partea de deflator.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.5.2012

3 comentarii

  1. Un ”motor de creștere” s-a oprit / Prognoza CE: România – scădere cu 35,8% la producția de cereale. Guvernul alocă 43 de milioane de euro despăgubiri de secetă » CursDeGuvernare.ro
    2.9.2012, 12:47 pm

    […] Cifra este îngrijorătoare, dat fiind că în anul 2011, un sfert din creșterea economică a Romniei s-a bazat pe creșterea din agricultură, pe fondul unor condiții meteo excepționale pentru culturi: din creșterea totală de 2,5%, agricultura a contribuit cu o creștere de 0,6% din PIB. […]

  2. Un ”motor de creștere” s-a oprit / Prognoza CE: România – scădere cu 35,8% la producția de cereale. Guvernul alocă 43 de milioane de euro despăgubiri de secetă » CursDeGuvernare.ro
    2.9.2012, 12:50 pm

    […] Cifra este îngrijorătoare, dat fiind că în anul 2011, un sfert din creșterea economică a României s-a bazat pe creșterea din agricultură, pe fondul unor condiții meteo excepționale pentru culturi: din creșterea totală de 2,5%, agricultura a contribuit cu o creștere de 0,6% din PIB. […]

  3. Industria coboară » CursDeGuvernare.ro
    11.10.2012, 7:53 pm

    […] (Citește și: ”Structura economiei românești: pe care din cifrele lui 2011 se poate conta în 2… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Bancherii au discutat cu premierul Orban despre digitalizarea Fiscului și alte proiecte promise și nefinalizate de Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Conducerea Asociației Române a Băncilor s-a întâlnit luni cu premierul Ludovic Orban, la Palatul Victoria, surse apropiate întâlnirii declarând potrivit HotNews că ”discuțiile au vizat… Mai mult

Stiri

Polarizarea economiei: 65% din cifra de afaceri este realizată de 0,5% din totalul firmelor – CCIR

Adrian N Ionescu

Doar 0,53% din totalul societăţilor comerciale care au depus bilanţuri contabile în anul fiscal 2018 realizează 65% din cifra de afaceri totală din economie, potrivit… Mai mult

Stiri

Noul șef al Comisiei Naționale de Prognoză este Nicolae Cristian Stănică

Adrian N Ionescu

Nicolae Cristian Stănică a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, publicată… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Companiile petroliere decid prețurile la carburanți în funcție de liderul pieței

Adrian N Ionescu

Companiile petroliere aşteaptă mişcările strategice ale liderului pieţei, OMV Petrom, pentru a decide modul în care modifică preţul carburanţilor, se arată în raportul anual al… Mai mult

Stiri

Timișoara / 3 morți după deratizarea unui bloc. A fost detectată prezența unei neurotoxine

Vladimir Ionescu

UPDATE: Poliţia Timiş a deschis dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în cazul deratizării dintr-un bloc din Timişoara, de pe strada Mioriţei, în… Mai mult

Stiri

Statul trebuie să recupereze 400 mil. euro de la CFR Marfă – Bogdan Chirițoiu prevestește decizia Comisiei Europene

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa… Mai mult

Stiri

Conferința CursDeGuvernare Buget și Fiscalitate 2020. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM, organizează conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, pe 27 noiembrie 2020, începând cu… Mai mult