Producția industrială a scăzut în luna august cu 11% față de luna precedentă, potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică. Dată fiind perioada de concedii, scăderea în sine nu ar fi fost relevantă dacă nu s-ar fi înregistrat, totodată, și o diminuare de 0,3% față de aceeași lună a anului precedent. Scădere care, ajustată cu numărul de zile lucrătoare urcă la 0,8%.
Mai rău, scăderea lunară din industria prelucrătoare ( care dă cea mai mare parte a rezultatului de ansamblu în evoluția industriei) a fost de 13%, adică peste media generală, în timp ce producția de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu doar 1,4% iar industria extractivă ( +2,4%) a mai compensat trendul negativ.
Dacă se face o defalcare a acestei eoluții pe marile grupe industriale cu baza în rezultatele anului 2005 ( conform metodologiei Eurostat), se observă diferențe majore. Astfel, industria bunurilor de capital, care se afla în cea mai bună poziție față de acum șapte ani, a suferit o reducere a producției de 26,7% iar industria bunurilor intermediare s-a comprimat cu 6,7%.
Bunurile de uz curent (-2,5%) și bunurile de folosință îndelungată (-0,6%) nu au fost la fel de afectate, dar eele se aflau, oricum, la un nivel surprinzător de aproape de cel din anul de bază 2005 (+0,5% pentru bunurile de uz curent și -0,4% pentru bunurile de folosință îndelungată). În cei șapte ani care au trecut, pe o cu totul altă cerere, derivată din nivelul semnificativ mai mare al veniturilor, industria autohtonă de profil nu a reușit să vină în întâmpinarea populației, ceea ce explică în mare parte și deficitul comercial.
Față de august 2011, scăderea de 2,5% din industria prelucrătoare apare ca deosebit de îngrijorătoare iar expandarea tendinței la nivelul de -3,9% pentru zona bunurilor de capital nu poate fi de bun augur pentru comerțul exterior. Este exact zona pe care reușeam să mai echimibrăm schimburile externe, pentru compensarea deficitului cronic din zona bunurilor de larg consum.
(Citește și: ”Structura economiei românești: pe care din cifrele lui 2011 se poate conta în 2012”)
Importanța industriei rezidă în efectul de antrenare pentru tot restul economiei. Chiar dacă reprezintă doar ceva mai mult de un sfert din PIB ( la noi, pentru că în majoritatea țărilor occidentale ponderea ei este și mai mică), evoluția ei dă tonul și sensul de evoluție al oricărei economii. Nici evoluția în structură nu este încurajatoare. Sensul negativ este concentrat pe industria grea ( excepția notabilă este fabricarea de mașini și utilaje dar avertismentul lansat de Renault privind posibila relocare a producției capătă consistență ) iar creșterile se regăsesc (și acolo parțial) în industria ușoară.
Deocamdată, după primele opt luni din acest an, mai păstrăm un avans de 0,3% față de 2011. Pe actualul trend, însă,este greu de întrevăzut o creștere a PIB mai mult decât dublă în a doua parte a anului față de prima parte ( 1,6% față de 0,7%), pentru a atinge nivelul de 1,2% estimat de Guvern.
Concret, cu un nivel brut situat la +0,2% (ajustat 0,6%) al creșterii producției industriale în prima parte a anului, s-a reușit o majorare a PIB de 0,7%. Fără un reviriment în partea a doua, și nu o scădere precum în august, nu avem șanse viabile să atingem obiectivul de creștere a PIB.
Urmărește-ne pe Google News
