fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ?

de Marin Pana 9.2.2011

De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii.

Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008.

Care este situația pe plan mondial

Fenomenul nu este, însă singular. In 1970, industria americană asigura cam 25% din PIB, pentru ca, în prezent, să se ducă sub limita de 10%.

Dintre țările europene importante, Franța a evoluat în aceeași direcție, cu o înjumătățire a ponderii activității industriale, de la 30% în 1975 la ceva mai puțin de 15% în prezent.

Acest trend este general, o excepție notabilă fiind Germania, care a stabilizat contribuția industriei undeva la peste 20%. Rezultatele din comerțul exterior, unde excedentele au continuat să se acumuleze, și majorarea pe baze solide a nivelului de trai par să dea dreptate acestui model.

Atenție mare, datele prezentate se referă la reducerea relativă a ritmului de creștere al industriei, altminteri producția industrială a continuat să crească în termeni absoluți de la un an la altul.

Pe dinafară, e vopsit gardul…

Dacă ar fi să luăm numai structura de formare a PIB, România ar putea să treacă drept o economie destul de avansată.

Valoarea adăugată brută vine cam cu 90% din PIB ( impozitele nete reprezintă restul ) și aproximativ jumătate din PIB se formează în sectorul serviciilor:

  • comerț (21,6% în 2009, de la 22,3% în 2008),
  • activități financiare, imobiliare, închirieri și servicii pentru întreprinderi (13,7%, de la 13,3%)
  • servicii prestate populației prin învățământ, sănătate și asistență socială, ordine publică etc. ( 13,9%, de la 13,2%).

Construcțiile, care au contribuit puternic la creșterea din anii 2006 – 2008, s-au repliat de la 10,6% din PIB în 2008 la 9,6% în 2009. Astfel puse pe hârtie la modul abstract, lucrurile par sa stea bine ca structură. Din păcate, realitatea este alta.

Înăuntru, leopardul agricol

Agricultura este, și ea, în regres, de la 6,6% la 6,2%, dar nu aceasta este problema principală.

Aici se localizează problema structurală a României, deoarece o treime din populație ( date exacte vom avea după recensământul agricol aflat în curs de desfășurare) produce doar a 16-a parte din PIB. Este piatra de moară atârnată de gâtul economiei românești, care nu permite o productivitate medie a muncii sociale și un nivel de trai mai ridicat.

Nici impozitele colectate din această zonă nu ne ajută la politica socială. Simplificând, avem cam 60% din populație care plătește impozite similare cu cele din Suedia unde plătesc, practic, toți cetățenii și veniturile bugetare sunt de 50% din PIB. Dar, deoarece restul populației nu contribuie cu nimic, colectăm puțin peste 30% din PIB venituri bugetare. bani care nu ajung pentru cele 40% reclamate de statul social înscris în Constituție.

Autoconsumul ( de produse agricole din ograda proprie) care vine să asigure existența unei bune părți din populație nu ține de economia de piață și nici nu permite fiscalizarea economiei pe măsura obligațiilor asumate față de pensionari sau categorii defavorizate de cetățeni.

Soluția – ”industrializarea” agriculturii

Fără a racorda populația implicată de nevoie în sectorul agricol la realitățile economiei de piață ( a se citi să trăiască din ce produc și vând pentru alții, în loc să mănânce din curte și să facă rost de numerar din alocații și alte ajutoare sociale), nu se poate ajunge la o economie modernă și la un PIB/locuitor mai aproape de media europeană.

Nu este singura condiție (vezi Bucureștiul aflat undeva la 80% din această medie și care mai are de lucrat să-și ridice productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii ) dar este cea mai importantă.

Intr-o jumătate de secol de conducere comunistă, acest decalaj de productivitate între agricultură și industrie a fost redus de la 1 la 10 la 1 la 3. La americani s-a ajuns la așa-numitul ”paradox al lui Leontieff”, produsele agricole devenind mai competitive decât multe dintre cele industriale.

Doar că nu se mai poate vorbi despre agricultură, ci despre o adevărată industrie agricolă ( pe suprafețe mari și puternic tehnologizată, de la utilaje informatizate și până la inginerie genetică ). In mod evident, populația noastră, majoritar îmbătrânită, de la sate nu ar putea face față unei asemenea concurențe, nici dacă ar avea banii pentru a investi în afaceri de familie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2011

5 comentarii

  1. O zi obişnuită – 10 Februarie / “cu clasa la DNA” « Politeía
    10.2.2011, 9:01 am

    […] Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ? De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii. Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008. Citeste articolul pe Curs de Guvernare. […]

  2. val
    11.2.2011, 9:17 am

    Clar si educativ.
    Daca il epuram de elementele propagandistice cunoscute, modelul agriculturii socialiste care a fost operational dupa 1980, combinat cu cel maghiar actual, ar putea da rezultate excelente in Ro. Ramane ca sa se identifice modul cel mai eficient de implementare, avand in vedere mentalitatea taranului roman!

  3. Cristian Grosu
    11.2.2011, 9:23 am

    avem o mica problema. de fapt, doua.
    care taran? ca numarul locuitorilor in mediul rural a ajuns de cateva ori mai mare decat cel al taranlor.
    si admitand ca mai exista asa ceva, cum il facem ”fermier”?

  4. ela
    17.2.2011, 11:23 am

    Daca mai adaugam varsta taranilor,avemoglinda agriculturii romanesti.

  5. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:34 am

    Mi-a placut articolul si solutia!

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult