fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ?

de Marin Pana 9.2.2011

De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii.

Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008.

Care este situația pe plan mondial

Fenomenul nu este, însă singular. In 1970, industria americană asigura cam 25% din PIB, pentru ca, în prezent, să se ducă sub limita de 10%.

Dintre țările europene importante, Franța a evoluat în aceeași direcție, cu o înjumătățire a ponderii activității industriale, de la 30% în 1975 la ceva mai puțin de 15% în prezent.

Acest trend este general, o excepție notabilă fiind Germania, care a stabilizat contribuția industriei undeva la peste 20%. Rezultatele din comerțul exterior, unde excedentele au continuat să se acumuleze, și majorarea pe baze solide a nivelului de trai par să dea dreptate acestui model.

Atenție mare, datele prezentate se referă la reducerea relativă a ritmului de creștere al industriei, altminteri producția industrială a continuat să crească în termeni absoluți de la un an la altul.

Pe dinafară, e vopsit gardul…

Dacă ar fi să luăm numai structura de formare a PIB, România ar putea să treacă drept o economie destul de avansată.

Valoarea adăugată brută vine cam cu 90% din PIB ( impozitele nete reprezintă restul ) și aproximativ jumătate din PIB se formează în sectorul serviciilor:

  • comerț (21,6% în 2009, de la 22,3% în 2008),
  • activități financiare, imobiliare, închirieri și servicii pentru întreprinderi (13,7%, de la 13,3%)
  • servicii prestate populației prin învățământ, sănătate și asistență socială, ordine publică etc. ( 13,9%, de la 13,2%).

Construcțiile, care au contribuit puternic la creșterea din anii 2006 – 2008, s-au repliat de la 10,6% din PIB în 2008 la 9,6% în 2009. Astfel puse pe hârtie la modul abstract, lucrurile par sa stea bine ca structură. Din păcate, realitatea este alta.

Înăuntru, leopardul agricol

Agricultura este, și ea, în regres, de la 6,6% la 6,2%, dar nu aceasta este problema principală.

Aici se localizează problema structurală a României, deoarece o treime din populație ( date exacte vom avea după recensământul agricol aflat în curs de desfășurare) produce doar a 16-a parte din PIB. Este piatra de moară atârnată de gâtul economiei românești, care nu permite o productivitate medie a muncii sociale și un nivel de trai mai ridicat.

Nici impozitele colectate din această zonă nu ne ajută la politica socială. Simplificând, avem cam 60% din populație care plătește impozite similare cu cele din Suedia unde plătesc, practic, toți cetățenii și veniturile bugetare sunt de 50% din PIB. Dar, deoarece restul populației nu contribuie cu nimic, colectăm puțin peste 30% din PIB venituri bugetare. bani care nu ajung pentru cele 40% reclamate de statul social înscris în Constituție.

Autoconsumul ( de produse agricole din ograda proprie) care vine să asigure existența unei bune părți din populație nu ține de economia de piață și nici nu permite fiscalizarea economiei pe măsura obligațiilor asumate față de pensionari sau categorii defavorizate de cetățeni.

Soluția – ”industrializarea” agriculturii

Fără a racorda populația implicată de nevoie în sectorul agricol la realitățile economiei de piață ( a se citi să trăiască din ce produc și vând pentru alții, în loc să mănânce din curte și să facă rost de numerar din alocații și alte ajutoare sociale), nu se poate ajunge la o economie modernă și la un PIB/locuitor mai aproape de media europeană.

Nu este singura condiție (vezi Bucureștiul aflat undeva la 80% din această medie și care mai are de lucrat să-și ridice productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii ) dar este cea mai importantă.

Intr-o jumătate de secol de conducere comunistă, acest decalaj de productivitate între agricultură și industrie a fost redus de la 1 la 10 la 1 la 3. La americani s-a ajuns la așa-numitul ”paradox al lui Leontieff”, produsele agricole devenind mai competitive decât multe dintre cele industriale.

Doar că nu se mai poate vorbi despre agricultură, ci despre o adevărată industrie agricolă ( pe suprafețe mari și puternic tehnologizată, de la utilaje informatizate și până la inginerie genetică ). In mod evident, populația noastră, majoritar îmbătrânită, de la sate nu ar putea face față unei asemenea concurențe, nici dacă ar avea banii pentru a investi în afaceri de familie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2011

5 comentarii

  1. O zi obişnuită – 10 Februarie / “cu clasa la DNA” « Politeía
    10.2.2011, 9:01 am

    […] Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ? De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii. Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008. Citeste articolul pe Curs de Guvernare. […]

  2. val
    11.2.2011, 9:17 am

    Clar si educativ.
    Daca il epuram de elementele propagandistice cunoscute, modelul agriculturii socialiste care a fost operational dupa 1980, combinat cu cel maghiar actual, ar putea da rezultate excelente in Ro. Ramane ca sa se identifice modul cel mai eficient de implementare, avand in vedere mentalitatea taranului roman!

  3. Cristian Grosu
    11.2.2011, 9:23 am

    avem o mica problema. de fapt, doua.
    care taran? ca numarul locuitorilor in mediul rural a ajuns de cateva ori mai mare decat cel al taranlor.
    si admitand ca mai exista asa ceva, cum il facem ”fermier”?

  4. ela
    17.2.2011, 11:23 am

    Daca mai adaugam varsta taranilor,avemoglinda agriculturii romanesti.

  5. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:34 am

    Mi-a placut articolul si solutia!

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult