fbpx

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ?

de Marin Pana 9.2.2011

De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii.

Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008.

Care este situația pe plan mondial

Fenomenul nu este, însă singular. In 1970, industria americană asigura cam 25% din PIB, pentru ca, în prezent, să se ducă sub limita de 10%.

Dintre țările europene importante, Franța a evoluat în aceeași direcție, cu o înjumătățire a ponderii activității industriale, de la 30% în 1975 la ceva mai puțin de 15% în prezent.

Acest trend este general, o excepție notabilă fiind Germania, care a stabilizat contribuția industriei undeva la peste 20%. Rezultatele din comerțul exterior, unde excedentele au continuat să se acumuleze, și majorarea pe baze solide a nivelului de trai par să dea dreptate acestui model.

Atenție mare, datele prezentate se referă la reducerea relativă a ritmului de creștere al industriei, altminteri producția industrială a continuat să crească în termeni absoluți de la un an la altul.

Pe dinafară, e vopsit gardul…

Dacă ar fi să luăm numai structura de formare a PIB, România ar putea să treacă drept o economie destul de avansată.

Valoarea adăugată brută vine cam cu 90% din PIB ( impozitele nete reprezintă restul ) și aproximativ jumătate din PIB se formează în sectorul serviciilor:

  • comerț (21,6% în 2009, de la 22,3% în 2008),
  • activități financiare, imobiliare, închirieri și servicii pentru întreprinderi (13,7%, de la 13,3%)
  • servicii prestate populației prin învățământ, sănătate și asistență socială, ordine publică etc. ( 13,9%, de la 13,2%).

Construcțiile, care au contribuit puternic la creșterea din anii 2006 – 2008, s-au repliat de la 10,6% din PIB în 2008 la 9,6% în 2009. Astfel puse pe hârtie la modul abstract, lucrurile par sa stea bine ca structură. Din păcate, realitatea este alta.

Înăuntru, leopardul agricol

Agricultura este, și ea, în regres, de la 6,6% la 6,2%, dar nu aceasta este problema principală.

Aici se localizează problema structurală a României, deoarece o treime din populație ( date exacte vom avea după recensământul agricol aflat în curs de desfășurare) produce doar a 16-a parte din PIB. Este piatra de moară atârnată de gâtul economiei românești, care nu permite o productivitate medie a muncii sociale și un nivel de trai mai ridicat.

Nici impozitele colectate din această zonă nu ne ajută la politica socială. Simplificând, avem cam 60% din populație care plătește impozite similare cu cele din Suedia unde plătesc, practic, toți cetățenii și veniturile bugetare sunt de 50% din PIB. Dar, deoarece restul populației nu contribuie cu nimic, colectăm puțin peste 30% din PIB venituri bugetare. bani care nu ajung pentru cele 40% reclamate de statul social înscris în Constituție.

Autoconsumul ( de produse agricole din ograda proprie) care vine să asigure existența unei bune părți din populație nu ține de economia de piață și nici nu permite fiscalizarea economiei pe măsura obligațiilor asumate față de pensionari sau categorii defavorizate de cetățeni.

Soluția – ”industrializarea” agriculturii

Fără a racorda populația implicată de nevoie în sectorul agricol la realitățile economiei de piață ( a se citi să trăiască din ce produc și vând pentru alții, în loc să mănânce din curte și să facă rost de numerar din alocații și alte ajutoare sociale), nu se poate ajunge la o economie modernă și la un PIB/locuitor mai aproape de media europeană.

Nu este singura condiție (vezi Bucureștiul aflat undeva la 80% din această medie și care mai are de lucrat să-și ridice productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii ) dar este cea mai importantă.

Intr-o jumătate de secol de conducere comunistă, acest decalaj de productivitate între agricultură și industrie a fost redus de la 1 la 10 la 1 la 3. La americani s-a ajuns la așa-numitul ”paradox al lui Leontieff”, produsele agricole devenind mai competitive decât multe dintre cele industriale.

Doar că nu se mai poate vorbi despre agricultură, ci despre o adevărată industrie agricolă ( pe suprafețe mari și puternic tehnologizată, de la utilaje informatizate și până la inginerie genetică ). In mod evident, populația noastră, majoritar îmbătrânită, de la sate nu ar putea face față unei asemenea concurențe, nici dacă ar avea banii pentru a investi în afaceri de familie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2011

5 comentarii

  1. O zi obişnuită – 10 Februarie / “cu clasa la DNA” « Politeía
    10.2.2011, 9:01 am

    […] Structura economiei româneşti. Cum contribuie fiecare sector la PIB şi care ar fi reţeta ideală pentru România ? De la cincinalele realizate în patru ani și jumătate, s-a ajuns la dezindustrializarea României. Expandată cu mari sacrificii, după modelul socialist al predominanței industriei grele (mașini, utilaje, chimie etc.) activitatea direct productivă a avut serios de suferit în ultimele două decenii. Pe de o parte, terenul pierdut odată cu revoluția tehnologică, pe de alta, tendința mondială de transfer al centrului de greutate în economie au modificat puternic structura Produsului Intern Brut (PIB). De la circa 46% din PIB în 1989, producția industrială a ajuns să reprezinte numai 32% în 1999, pentru a coborî la 23% în anul de maxim economic 2008. Citeste articolul pe Curs de Guvernare. […]

  2. val
    11.2.2011, 9:17 am

    Clar si educativ.
    Daca il epuram de elementele propagandistice cunoscute, modelul agriculturii socialiste care a fost operational dupa 1980, combinat cu cel maghiar actual, ar putea da rezultate excelente in Ro. Ramane ca sa se identifice modul cel mai eficient de implementare, avand in vedere mentalitatea taranului roman!

  3. Cristian Grosu
    11.2.2011, 9:23 am

    avem o mica problema. de fapt, doua.
    care taran? ca numarul locuitorilor in mediul rural a ajuns de cateva ori mai mare decat cel al taranlor.
    si admitand ca mai exista asa ceva, cum il facem ”fermier”?

  4. ela
    17.2.2011, 11:23 am

    Daca mai adaugam varsta taranilor,avemoglinda agriculturii romanesti.

  5. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:34 am

    Mi-a placut articolul si solutia!

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Mediului anunță recensământul urșilor în 2022, proiect finanțat din fonduri europene

Razvan Diaconu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului au anunțat miercuri lansarea unui proiect care va estima populaţia de urşi din România, valoarea finanțării fiind… Mai mult

Digital

Polonia înființează un serviciu special de securitate cibernetică pentru combaterea infracționalității online

Vladimir Ionescu

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat înființarea unui serviciu de securitate cibernetică. Acesta se va ocupa exclusiv de combaterea amenințărilor cibernetice, așa încât poliția să… Mai mult

Stiri

Vânzările OMV Petrom – creștere cu doar 1%, pe seama scumpirii petrolului și a sporului cererii

Adrian N Ionescu

Veniturile din vânzări ale OMV Petrom (SNP) au crescut cu doar 1%, în Semestrul 1 din 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut, până… Mai mult

Stiri

Propunerile pentru modificarea Codului Penal – proiect de lege în dezbatere publică

Vladimir Ionescu

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, precum și a altor acte normative, a fost lansat marți în dezbatere… Mai mult

Stiri

Tombole și loterii pentru vaccinați, interdicții în spaţii publice neesenţiale pentru nevaccinați – măsuri prezentate coaliției pentru accelerarea vaccinării

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat marţi că a propus în şedinţa coaliţiei de guvernare adoptarea unui set de măsuri de accelerare a campaniei de… Mai mult

Europa

Asigurătorii germani se așteaptă la cereri de despăgubiri de 5,5 miliarde euro după inundații

Iulian Soare

Asociația asigurătorilor din Germania (GDV) a anunțat marți că industria estimează să primească cereri de despăgubiri de până la 5,5 miliarde euro în urma inundațiilor… Mai mult

Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult