Strategia Națională Anticorupție 2016-2020. Implicațiile legislative și bugetare

Premierul Dacian Cioloș a prezentat marți noua Strategie Națională Anticorupție – integritate, transparență, educație, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Justiției și de Cancelaria Prim-Ministrului.

”Această strategie va fi adoptată în așa fel încât ea să poată să fie urmărită în aplicarea ei”, a precizat Dacian Cioloș, în deschiderea dezbaterii.

Mesajul esențial transmis de premierul Cioloș în discursul rostit la Palatul Victoria: ”Ce se va întâmpla după acest guvern depinde în mare măsură de fiecare dintre noi, depinde de votul pe care îl vom da la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului, depinde de modul în care fiecare dintre noi ne vom manifesta așteptările ca cetățeni de la statul român. Ar trebui să intrăm din ce în ce mai mult într-o democrație participativă de la una pasivă.”

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, pentru a cărei implementare sunt necesare importante modificări legislative, urmează să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern.

(Descărcați AICI proiectul de HG)

Obiectivele noii strategii

Ținetele strategiei aferentă perioadei 2016-2020 au fost prezentate de ministrul Justiției, Raluca Prună:

• Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local
• Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative
• Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare
• Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
• Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative
• Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a societăților cu capital de stat

Fiecare dintre aceste obiective generale este însoțit de măsuri specifice, cu nominalizarea acțiunilor și a instituțiilor responsabile de implementare.

(Descărcați AICI Anexa 1- proiectul SNA)

Implicații legislative

Potrivit documentului prezentat marți, Strategia Națională Anticorupție (SNA) porneşte de la premisa stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI.

Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ sunt necesare. Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:

• Codul penal
• Codul de procedură penală
• Codul de conduită a funcţionarilor publici și cel al personalului contractual din autorităţi şi instituţii publice
• Statutul funcţionarilor publici
• Legea privind măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
• OUG privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
• Legea privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii
• Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
• Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor

Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:

• Regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului
• Legislația privind accesul la informații de interes public și transparență decizională

Acte normative noi:

• Cadrul normativ secundar în vederea garantării protecției avertizorilor de integritate
• Act normativ privind activitatea de control intern
• Act normativ privind controlul și sancționarea încălcării interdicțiilor post-angajare
• Codul de conduită a membrilor Parlamentului

Implicații bugetare

Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției este necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro).

Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională.

Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile de bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017 – 2020 a acestor resurse minimale.

În plus, afirmă documentul, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic, este necesar un buget total de aproximativ 437.000.000 lei.   

(Descărcați AICI Anexa 3- Inventar măsuri)

Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020.

La dezbaterile asupra proiectului care a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiției pe data de 17 iunie, au mai participat ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, și ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, alături de reprezentanți ai unor instituții guvernamentale, ai mediului de afaceri și ai societății civile.