Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Strategia energetică a UE: Comisia va participa la negocierea acordurilor interguvernamentale cu statele non-UE

de Razvan Diaconu 28.5.2014

Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a prezentat miercuri  Strategie de securitate energetică a Uniunii Europene, parte a Cadrului privind schimbările climatice şi energia pentru 2030, care vor fi discutate la Consiliul din iulie şi aprobate până la sfârşitul anului.

Planul de acţiune prezentat miercuri va discutat în cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.

Strategia este şi mai importantă în acest moment, când relaţiilor dintre UE şi Rusia s-au răcit ca urmare a implicării Federaţiei în criza din Ucraina, şi a revitalizat discuţiile referitoare la dependenţa Uniunii de gazele din est şi la riscul unei întreruperi a livrărilor Gazprom.

Documentul conţine mai multe elemente – diversificarea surselor de aprovizionare externă, finalizarea pieţei energetice interne şi dezvoltarea capacităţilor de stocare.

Teste de rezistenţă

Comisia propune, prin noua Strategie, la capitolul măsuri pe termen scurt, evaluări globale ale riscului (teste de rezistenţă), pentru asigurarea continuităţii aprovizionării în această iarnă.

Se va verifica modul în care sistemul energetic poate face față unor riscuri legate de securitatea aprovizionării, prin simularea unei întreruperi a aprovizionării cu gaz.

Pe baza lor se vor elabora planuri de urgență și mecanisme de siguranță, care ar putea include creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaz prin utilizarea combustibililor de substituție (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurilor de urgență, ca de exemplu, completarea posibilităților de flux invers și punerea în comun a unei părți a stocurilor de securitate existente.

Propuneri pe termen mediu și lung

  • Finalizarea pieței interne a energiei și construirea legăturilor lipsă din infrastructură. Se va putea, astfel, reacționa rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării prin direcționarea fluxurilor de energie în funcție de necesități și acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.
  • Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructură critice pentru securitatea energetică a UE.
  • Extinderea obiectivului în ceea privește interconectarea capacității de producție de electricitate instalată la 15 % până în 2030 (statele membre s-au angajat deja să asigure o interconectivitate de 10 % până în 2020).
  • Diversificarea țărilor furnizoare și a rutelor de tranzit. În 2013, 39 % din volumul importurilor de gaz ale UE au provenit din Rusia, 33 % din Norvegia și 22 % din Africa de Nord (Algeria, Libia). În timp ce UE își va menține relațiile cu partenerii de încredere, ea va urmări să stabilească legături cu noi țări partenere, de exemplu, în regiunea bazinului Mării Caspice, continuând să extindă coridorul sudic al gazelor, dezvoltând Hub-ul de gaz mediteranean și consolidând aprovizionarea cu GNL.
  • Consolidarea mecanismelor de urgență și de solidaritate și protejarea infrastructurilor critice. În acest sens, Comisia, de exemplu, va revizui dispozițiile și va controla punerea în aplicare a regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaz.
  • Creșterea producției autohtone de energie – inclusiv utilizarea sporită a surselor de energie regenerabile și producția durabilă de combustibili fosili.
  • Îmbunătățirea coordonării politicilor energetice naționale și adoptarea unei viziuni unitare în materie de politică energetică externă. Comisia dorește să participe, încă dintr-o fază timpurie, la negocierea acordurilor interguvernamentale cu țări terțe, care ar putea avea un impact asupra securității aprovizionării. În plus, Comisia se va asigura că toate aceste acorduri și toate proiectele de infrastructură de pe teritoriul UE vor respecta pe deplin legislația UE aplicabilă în acest sens, nu cum s-a întâmplat în cazul acordurilor bilaterale semnate cu Gazprom de statele implicate în proiectul South Stream, proiect ce încalcă Al treilea pachet pe energie.
  • Dezvoltarea tehnologiilor energetice.
  • Îmbunătățirea eficienței energetice. Întrucât clădirile reprezintă 40 % din consumul de energie din UE și o treime din utilizarea gazelor naturale, acest sector joacă un rol crucial.

South Stream, doar o nouă rută

Despre South Stream, a cărui funcţionare nu va fi permisă până nu intră în acord cu prevederile aşa-numitului Al treilea pachet legislativ pe energie (care interzice printre altele ca proprietarul resurselor să fie şi proprietarul infrastructurii care o transportă), comisarul a explicat că nu reprezintă o nouă sursă, ci doar o nouă rută.

În situaţia aceasta, el oricum nu este prioritar pentru UE, ci doar pentru statele ce se vor aproviziona din Rusia pe această cale.

Conducta Trans-Caspică, o nouă sursă

Esenţial pentru diminuarea dependenţei de Rusia este culoarul sudic, conducta Trans-Caspică, prin care ar urma să intre în Europa aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale, anual, din Turkmenistan. Gazoductul va deveni operabil în 2019.

Este vorba despre o nouă sursă, nu rută, ca în cazul South Stream.

Miercuri dimineaţa, comisarul Ghunter Oettinger a avut o întâlnire cu premierul elen, Antonis Samaras, pentru a discuta rolul Greciei în cadrul noii politici energetice a Europei.

Gazoductul va aduce gaze în Grecia, de unde ele vor fi trimise spre Bulgaria şi Ucraina, state total dependente de gazele ruseşti.

Grecia va funcţiona ca un hub energetic, Europa mizând nu doar pe gazele venite din Turkmenistan, ci şi pe rezervele din Marea Mediteraneeană aflate în apele teritoriale ale Ciprului şi Greciei.

De asemenea, Grecia deţine un terminal LNG a cărui capacitatea va fi mărită, şi colaborează cu Bulgaria pentru construirea unuia nou, care ar putea aproviziona şi România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult