Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi :

Dacă pierderile produse de acest tip de ”politici” ar fi fost investite în ultimii 20 de ani potrivit unei strategii, la această oră eram liderii incontestabili ai zonei și poartă de intrare în Europa: hub-ul indispensabil cu care ne-am fi putut așeza la masa oricărei negocieri.

E, poate, explicația opoziției tenace a autorităților decidente de-a implementa o strategie – Strategia, pentru că avem una – energetică:

Insulă, sau hub? Securitate sau independență energetică? Investiții cu ce și, mai ales când, atunci când în jurul nostru alianțele se fac și desfac cu o viteza la fel de mare cu cât autoritățile decidente din România reacționează mai greu?

Companii de top și manageri din energie aflați, la nivel de competență, cu multe capete deasupra celor care conduc nu o companie ci România însăși – au dezbătut miercuri, în Aula Magna a ASE, chestiunea necesității unei abordări strategice a politicii energetice.

*

cursdeguvernare.ro a organizat miercuri, la ASE, în parteneriat cu Asociația Română a Companiilor de Exploatare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), cu România Durabilă și cu academia de studii economice București, conferința ”Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate.”

O dezbatere care a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, o realitate a României actuale: întotdeauna experții și mediul de afaceri privesc la modul responsabil modul în care le este ”desenat” viitorul, în timp ce decidentul politic are o agendă paralelă atât cu economia cât și, mai ales, cu România.

cursdeguvernare.ro va publica în cursul zilei de joi, în pagina conferinței, prezentările integrale – atât în format document cât și în format video – ale speakerilor evenimentului.

De asemenea, vom reveni cu un punct de vedere integrator atât în privința strategiei energetice a României, cât și a colportărilor din culise, acolo unde conflictul dintre interesul național și cel de partid(e) este denimit în mod fraudolos ”negociere”

(REDACȚIA)

***

Vasile Iuga (PwC): Strategia energetică nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare

Vasile Iuga, senior adviser PwC România, și-a manifestat miercuri convingerea că această strategie ”nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”.

Fiind unul dintre autorii Strategiei Energetice a României, Vasile Iuga a vorbit miercuri, la ASE, despre situația la zi a sectorului energetic, prezentând plusurile și minusurile acestuia.

La capitolul ”minusuri”, Vasile Iuga enumeră:

• Stare tehnică relativ precară a unor capacități și infrastructuri
• Piață regională oligopolistă (surse și rute)
• Grad ridicat de sărăcie energetică
• Guvernanță energetică inconsecventă (cadrul legal și fiscal și de reglementare, actul birocratic)
• Deficit de competențe pe zonele neinginereşti

Oficialul PwC a prezentat și dilemele pe care grupul de specialiști a fost chemat să le elucideze în elaborarea documentului de strategie energetică, cele mai semnificative decizii pentru România fiind alegerea conceptului de ”securitate energetică” în defavoarea celui de ”independență energetică” și dorința de a transforma sistemul național în ”hub energetic regional”.

Răzvan Nicolescu (Deloitte): Atenție, infrastructura energetică este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice

Răzvan Nicolescu, executive lead adviser Deloitte, consideră că autoritățile române ar trebui să introducă în sectorul energetic standarde de securitate cibernetică similare celor din sistemul bancar. Măsura, spune Răzvan Nicolescu, este esențială în contextul în care atacurile cibernetice globale iau amploare iar infrastructura critică din România nu este protejată suficient.

”Pentru România, există un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice și o mare oportunitate deschisă de rezervele identificate în Marea Neagră Există însă și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie. Și mai există un risc pe care cred că nu mulți îl percep: Cum ne pregătim infrastructura critică în fața atacurilor cibernetice”, a declarat miercuri Răzvan Nicolescu.

Proaspăt cooptat într-un grup de lucru al NATO în calitate de expert, Răzvan Nicolescu a precizat: ”Sentimentul meu este că nu suntem pregătiți. Suntem foarte vocali în acest domeniu, ne lăudăm, pe drept, cu resursa umană în acest domeniu, dar noi, ca țară, nu suntem pregătiți. Suntem vulnerabili și din acest motiv propun să introducem standarde clare pentru industrie similare celor existente în sistemul bancar. Avem nevoie de securitate împotriva atacurilor cibernetice”, a afirmat Răzvan Nicolescu.

Septimiu Stoica: BRM poate rămâne fără licenţă- dacă ni se întâmplă nouă, i se poate întâmpla oricui

Preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Septimiu Stoica, i-a criticat în termeni foarte duri, miercuri, pe membrii Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pentru că au introdus un amendament care prevede retragerea licenței platformei BRM de tranzacții cu gaze naturale, la legea de aprobare a OUG 64/2016 privind liberalizarea pieţei.

„Nu este însă numai bătălia noastră, ci şi a voastră la nivel de cetăţeni, care veţi avea de plătit un mai scump gazele. Dacă ni se întâmplă nouă, a doua oară astăzi în România, i se poate întâmpla fiecărui industrii, i se poate întâmpla fiecăruia”, a avertizat preşedintele BRM.

Amendamentul în cauză prevede că o singură platformă va obține licența de tranzacționare și platforma respectivă va fi cea a OPCOM, cu toate că peste 99% din tranzacțiile autohtone de pe piața de gaze naturale se fac prin BRM.

De asemeni, parlamentarii au luat decizia incriminată în ciuda faptului că împotriva acesteia „s-au pronunţat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Consiliul Concurenţei, ANRE, asociaţiile participanţilor la piaţă, participanţii la piaţă, asociaţiile din Uniunea Europeană, Directoratul pentru Energie, reglementatorul reglementatorilor, asociaţiile de burse, asociaţiile de brokeri, asociaţiile EFET (traderii europeni de energie – n.r.)”, a precizat preşedintele BRM.

Mai mult, „reprezentanţii reglementatorului (ANRE, n.r.), cărora le va reveni sarcina de a ne retrage licenţa, au arătat că nu văd cum ar putea lua, cum ar putea retrage un drept deja constituit. Nu-ţi vine să crezi că un asemenea lucru se întâmplă în România, un stat al Uniunii Europene, la 27 de ani de la Revoluţie. Trăim în irealitate”, a mai spus Septimiu Stoica.

Corina Murafa, Centrul pentru Studiul Democrației: Nu văd un interes către noile tehnologii, acesta este viitorul

Corina Murafa, expert în politici energetice al Centrului pentru Studiul Democrației, a profitat de prezența lui Vasile Iuga pentru a transmite că Strategia energetică a României păcătuiește prin ”lipsă de ancorare în prezent”.

În opinia Corinei Murafa, strategia ar trebui să conțină un capitol dedicat conectării la tehnonogii noi. ”Nu văd finanțatori, decidenți sau mari companii din energie să se implice în dezvoltarea unui hub de inovare- acesta este viitorul chiar și în sectorul energetic, un viitor spre care noi nu ne îndreptăm. Este păcat să rămânem blocați în paradigma cărbune, nuclear”, transmite Corina Murafa.

Expertul CSD a mai semnalat miercuri două probleme complementare temei analizate:

În primul rând, utilitatea conceptului de ”tarif social” propus consumatorilor în contractele de furnizare a energiei electrice. ”Acesta acoperă un consum foarte mic de energie, iar conbsumatorii nu sunt conștienți că în momentul în care depășesc acest prag de consum li se aplică un tarif dublu față de cel normal. Nimeni nu avertizează, nimeni nu consiliază în această chestiune”, afirmă Corina Murafa.

În al doilea rând, aplicarea defectuoasă a conceptelor ”sărăcie energetică” și ”consumator vulnerabil” (Un proiect de cercetare al CSD pe această temă poate fi citit AICI-LINK). Realitatea din teren demonstrează că numărul celor care primesc așa-numitul ajutor de încălzire este mult mai mic decât numărul celor încadrați  sub pragul de sărăcie. ”În acest domeniu, legea trebuie să protejeze pe cine trebuie și cât trebuie. Noi vorbim de integrare în UE, de piețe libere, dar multe persoane din România au probleme cu plata facturilor la utilități sau chiar trăiesc în beznă”, a afirmat Corina Murafa.

Harald Kraft, ROPEPCA: La investiții de un miliard de euro chiar trebuie să ai o fiscalitate predictibilă

Harald Kraft, președinte ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), a solicitat miercuri autorităților guvernamentale să comunice transparent deciziile în materie de fiscalitate, esențiale pentru analiza planului investițional al membrilor asociației.

Reprezentantul ROPEPCA a prezentat miercuri prioritățile asociației, între care se numără:

• Un regim fiscal şi un cadru de reglementare stabil, echilibrat şi predictibil
• Adaptarea Legii Petrolului la necesitatea de a promova activităţile de explorare şi producţie (Un cadru practicabil pentru accesul la teren, Declasificarea documentelor, Reorganizarea ANRM cu competenţe crescute în conformitate cu acordurile petroliere)
• Elaborarea unei strategii energetice care să reflecte viziunea pentru viitorul energetic al ţării

Legat de cadrul de reglementare ”echilibrat”, Harald Kraft a prezentat o evoluție comparativă a redevențelor și taxelor speciale din România și UE în perioada 2014-2016. Din datele unui studiu Deloitte reiese că, în urma scăderii preţului la ţiţei şi gaze naturale, între 2014-2016 state europene au redus regimul fiscal pentru a proteja industria petrolieră, în vreme ce în România acestea au crescut.

Cele 19 companii membre ROPEPCA investesc, anual, 1 miliard de euro în economia românească.

Referitor la decizia Comisiei de Industrii din Camera Deputaților de institui practic un monopol al OPCOM la tranzacționarea de gaze naturale, Harald Kraft a afirmat: ”Un element de bază al predictibilității este și libertatea de a alege – nu înțeleg de ce este nevoie de o piață centralizată”.

Dan Bădin, Deloitte: România a crescut taxarea exploatării resurselor, deşi tendinţa europeană este contrară

România are unul dintre cel mai inalt nivel de fiscalitate specifică în sectorul de exploatare a resurselor de petrol şi gaze (upstream), în vreme ce în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană aceasta a scăzut, potrivit lui Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

Nivelul efectiv de impozitare specifică în România a crescut de la 15% în 2014, la 16,9% în 2015 şi 17,5% în 2015, în vreme ce media europeană a scăzut de la 10% în 2014 la 7,9% în 2015.

„Nevoia de investiții în domeniul onshore din România este de un miliard de euro anual, iar în offshore şi mai mult, dar ca aceşti bani să vină este nevoie de ca modul de taxare să fie flexibil şi predictibil. În programul de guvernare se vorbeşte de o fiscalitate clară și predictibilă, optimă pentru parteneriatele de investiții, ceea ce nu avem de patru ani încoace”, a declarat miercuri Dan Bădin.

Impozitul pe construcții speciale a fost, totuși, eliminat de la 1 ianuarie 2017, „dar impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor s-a menținu și se discută creșterea și permanentizarea acestuia, pe culoarele Parlamentului”, a adăugat expertul Deloitte.

Nevoia de stabilitate și predictibilitate este cu atât mai mare cu cât în domeniul upstream presupune un cliclu lung, de zeci de ani, de la identificarea resurselor până la epuizarea lor.

Valeriu Stoica (Stoica&Asociații): Energia nu e un scop în sine, ci o resursă de dezvoltare

Valeriu Stoica (Stoica&Asociații) consideră că ”strategia energia nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca o sursă de dezvoltare a României”, drept care a sfătuit miercuri decidenții să o coreleze cu o politică clară de dezvoltare.

Valeriu Stoica a mai exprimat nedumerirea că România ”supralicitează”, în anumite domenii, reglementări europene care produc în context global dezavantaje de competitivitate. ”Uneori, UE pare că nu știe ce este bine pentru ea și astfel apar dezvoltări utopice. Un exemplu, problemele de mediu sau de concurență, unde am asumat exigențe mai mari decât China, Statele Unite sau Rusia. Este exagerat și UE va pierde din  cauză că problemele de competitivitate sau de mediu nu trebuie văzute numai în interiorul UE, trebuie să vedem ansamblul pentru a nu ne crea singuri dezavantaje la nivel global”, afirmă Valeriu Stoica.

Un exemplu oferit de Valeriu Stoica vine din industria metalurgică, greu încercată în prezent de concurența Chinei, care produce aproape jumătate din cantitatea totală anuală a întregii lumi atât la aluminiu, cât și la oțel.

La polul opus, Valeriu Stoica a vorbit de diferențele în ceea ce privește contractele de lungă durată în furnizarea de energie, acolo unde la nivelul UE se petrece o schimbare de paradigmă, concretizată în ”Planul de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa”.

Acest document precizează că previzibilitatea costurilor energiei constituie o premisă a eficientizării activității industriale, în condițiile în care o astfel de previzibilitate determină o limitare a riscurilor investiționale.

În acest context, Comisia Europeană a arătat că încheierea de contracte pe termen lung între furnizorii de energie și clienți oferă o astfel de siguranță de planificare și este conformă dreptului comunitar.

În România, acceași chestiune este tratată diferit, Valeriu Stoica vorbind de o anchetă a Consiliului Concurenței vizând acest gen de contracte, începută în 2012. Decizia a sosit în decembrie 2016: înțelegere unică și continuă între producători industriali și furnizori și un producător de energie pentru blocarea pieței.

Radu Dudău, director Energy Policy Group: Viabilitatea reactoarelor 3 și 4 depinde de modul în care se negociază investiția

Durata tehnică de viaţă a multor capacităţi de producţie energetică va lua sfârşit în anii următori. Din circa 19.000 MW capacitate disponibilă vor ieși din uz 3.500 MW, „iar abordarea simplistă a unor decidenți, potivit căreia acestea ar putea fi înlouite în timp poate duce la pierderea poziției Românie pe piață. Fiecare megawatt trebuie câștigat pe piață”, potrivit lui Radu Dudău, director Energy Policy Group.

În acest context, ralizarea proiectului unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavoda „va desparte apele in strategie. Modelarea spune ca proiectul este viabil economic, dar depinde și de negocierile cu partenerul de investiție”, a mai spus Radu Dudău.

De asemeni, „dacă România nu asigură conditii coerente și minimale de reglementare adecvate, pentru ca o serie de ionvestiții să se realizeze așa cum au fost planificate, acestea nu se mai vor reliza. O condiție este continuarea liberalizării pieței gazelor, dar dacă se iau decizii ezitante se pot pune pe butuci proiecte importante, precum BRUA”, a mai spus oficialul citat.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica: Nu avem siguranța că peste 10 ani vom avea finalizat proiectul Cernavodă

Strategia energetică națională este încă neclară atâta vreme cât nu există repere precise, „nu avem obiectivele și nu știm unde vrem să ajungem și nici nu sunt descrise instrumentele prin care vrem sa ajungem”, potrivit Danielei Lulache, directoul general al Nuclearelectrica. Oficialul a remarcat pe plan internațional, „o trecere cât se poate de evidentă de la sursele conventionale spre decarbonizare, iar energia nucleară contrabalansează slăbiciunile regenerabilelor”

Totodată, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă „este constiderat strategic de toate guvernele, dar de la vorbi la faptă este drum lung. Investiţia durează mult, iar noi nu avem confortul siguranţei că peste 10 ani o vom avea finalizată. Între timp, ne putem confrunta cu fenomenul brain drain”, a mai spus Daniela Lulache.

Iulian Hornet (CEO EcoHornet): De ce nu gestionăm resursele regenerabile clare?

Iulian Hornet, CEO EcoHornet, își exprimă nemulțumirea că, în condițiile în care România dispune de o tehnologie unică pentru valorificarea biomasei, componente predictibile de energie regenerabilă sunt ignorate.

Opinia generală legată de sursele de energie regenerabilă este că acestea, în ciuda costurilor de producție mai mici și a evidentei componente ecologice, nu sunt constante.

”În România am dezvoltat o tehnologie unică, foarte eficientă, de utilizare a surselor clare, predictibile- biomasa și energia geotermală. Dar nu sunt luate în considerare”, a declarat miercuri Iulian Hornet.

Producătorul de echipamente a prezentat miercuri, la ASE, activitatea companiei și portofoliul de echipamente și modele create în doar 6 ani- una dintre cele mai valoroase aplicații fiind aceea că gropile de gunoi pot fi transformate în depozite de combustibili, toate deșeurile putând fi procesate ca materie primă.

Corina Popescu, membru directorat Transelectrica: Suntem blocați în dezvoltarea unor proiecte

„Avem un plan de dezvoltare pe 10 ani, dar suntem blocați în dezvoltarea unor priecte care fac parte, implicit din strategia energetică”, a declarat Corina Popescu, membru al directoratului operatorului de transport și sistem energetric Transelectrica.

Transelectrica nu este favorizată de statutul de companie de stat. „Cand trasnpunem în viață proiectele avem probleme cu avizările, care ar dura mai puțin la companiile private. Într-o companie de stat lucurile devin mai complicate, când în sfârşit te apuci să construieşti, vezi ca nu mai ai autorizația valabilă”, a mai spus Corina Popescu.

Ion Lungu, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România: Vocea pieței trebuie ascultată

„Ideea de piață energetică unica europeana datează încă din 2002, când se vorbea de armonizare a legislațiilor naționale. Deși conceptul nu s-a schimbat, dezvoltarea s-a modificat foarte mult. În UE se va cheltui un miliard de euro pentru a găsi soluții de stocare a energiei electrice. Sunt absolut sigur ca vom afla de un laureat Nobel în acest domeniu”, a declarat Ion Lungu, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Pe de altă parte se manifestă mari provocari în „penetrarea regenerabilelor. Sunt probleme de integrare în sistem, legate de volatilitate și de integrare în piață”.

În general, în afară de stabilitate şi predictibilitate este nevoie şi ca „vocea pieţei să fie ascultată, prin participanţii la piaţă. Altfel vom fi surprinşi cum am fost eu când am aflat că un sondaj spunea că 42 % dintre aceştia se aşteaptă la involuţie şi numai 32% la evoluţie”, a mai spus Ion Lungu, care a fost preşedinte al ANRE şi este acum şi director general al CEZ Trade.

Florin Tobescu, şef serviciu la Direcţia de relaţii internaţionale a ANRE: Piața autohtonă a gazelor trebuie cuplată la regiune

Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) analizează „măsurile care pot contribui la aplicarea cu rapiditate a tuturor prevederilor codurilor de rețea, (…) alocarea de capacitate și mecanismul de rezolvare a congestiilor, concomitent cu derularea unor proiecte de interconectare la nivel european, din care cel mai important este BRUA, prin care rezervele de gaze din Marea Neagră vor fi utilizate”, a declarat Florin Tobescu, şef serviciu la Direcţia de relaţii internaţionale a ANRE.

Măsurile invocate sunt necesare pentru ca și piața autohtonă a gazelor naturale să se poată cupla cu piețele din regiune, așa cum a făcut-o deja piața de energie electrică.

„Dacă piața (de gaze, n.r.) nu este pregătită în mod corespunzător, mecanismele nu sunt stabilite, aceste resurse (din Marea Neagră, n.r.) pot să nu fie folosite la adevărata lor valoare și de aici toate preocupările instituțiilor implicate în acest domeniu. Există un principiu al utilizării raționale a resurselor. Dacă se va ține cont de toate aceste aspecte, nu ne vom bate joc de rezervele pe care suntem pe cale de a le confirma”, a adăugat oficialul ANRE.

Daniel Apostol, ROPEPCA: Gazele naturale sunt o opțiune rentabilă de energie

Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA, consideră că deciziile privind cadrul investițional trebuie să fie luate cu o perspectivă pe termen lung având în vedere că hidrocarburile vor rămâne o sursă de energie importantă cel puțin pentru următorii 20 de ani.

”România are un potențial considerabil de gaze naturale, acestea fiind o sursă de energie ce reprezintă un complement excelent pentru energia regenerabilă în tranziția către o energie curată. Unul din dezideratele principale ale Uniunii Energetice, reflectat în draftul de strategie energetică publicat anul trecut, constă în tranziția  către o economie fără emisii de CO2”, spune Daniel Apostol.

În acest context, în mixul energetic menit să atingă acest deziderat, cu beneficii economice importante  pentru România, Daniel Apostol consideră că ”gazul natural ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important datorită emisiilor scăzute de CO2 comparativ cu cărbunele și datorită capacității de a susține în mod eficient regenerabilele variabile în sistem”.

Secretarul general ROPEPCA a prezentat și trei avantaje ale dezvoltării unui mix energetic cu o pondere crescută a gazului natural:

• Emisii scăzute: gazul este cel mai curat combustibil fosil, generând emisii mult mai scăzute de CO2 și particule comparativ cu alți combustibili fosili. Gazul emite cu 50% mai puțin CO2 decât cărbunele.
• Flexibilitate și eficiență: centralele pe gaz sunt flexibile și pot echilibra eficient sistemul energetic care va avea o pondere crescută de regenerabile; iar aceasta se face cu emisii specifice de 3 ori mai mici față de emisiile unităților pe cărbune.
• Disponibilitate: potențialul intern de gaze naturale și integrarea în piața energetică Europeană asigură fluxuri de gaze care vor susține consumul în regiune și vor reduce dependența României și a regiunii de o singură sursă de import.