Academia Română a realizat un proiect de strategie de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, plecând de la premisa că reducerea decalajului dintre România și statele dezvoltate ale UE ar trebui să stea la baza unui proiect național.
Principii
Premisa de la care pleacă documentul este aceea că opțiunea unei Europe federale nu este realistă iar viitorul nu va produce schimbări semnificative în ceea ce privește valabilitatea normelor conținute de Tratatul de la Lisabona.
În consecință, scrie în raport, ”România trebuie să gândească și să implementeze un proiect de țară în perspectiva viitorilor 20 de ani, plecând de la ipoteza unei Europe mediu integrate și axată pe cele 3 dimensiuni analizate în raport; economică, cultural/identitară și geopolitică”.
Țintele vizate pentru orizontul 2035 ar fi:
- În varianta maximală: atingerea în următorii 20 de ani a nivelul mediu realizat de țările UE 18 în anul 2014.
- În varianta minimală: atingerea nivelelor medii atinse în 2014 ale grupului de țări UE 28.
Specialiștii Academiei mai consideră că România trebuie să se elibereze de problemele care o blochează în prezent. Potrivit cercetărilor sociologice, populația consideră că cea mai importantă problemă a Romaniei este corupția (30%), urmată de sărăcie (28%).
Academia Română consideră că este necesară în viitor focalizarea pe câteva axe importante:
- Dezvoltare industrială bazată pe valoare adăugată, productivitate și inovație
- Dezvoltarea infrastructurii pentru a crea premisele esențiale pentru dezvoltare economică generală
- Diversificarea exporturilor pentru firmele românești cu potențial și crearea unor companii naționale puternice
- Exploatarea poziției strategice a României ca punct de conexiune dintre Vest și Est
- Exploatarea potențialului României ca hub energetic regional
- Dezvoltarea sectorului serviciilor, cu accent pe cercetare, IT, tehnologii creative
- Creșterea productivității și a valorii adăugate în agricultură
- Consolidarea sectorului financiar pentru a îmbunătăți accesul la finanțare
- Dezvoltarea sistemului instituțional de învățământ la toate nivelurile pentru asigurarea capitalului uman necesar dezvoltării
- Finalizarea reformelor administrative pentru a asigura fiscalizarea eficientă
Proiectele propuse de Academie
11 proiecte sunt propuse de Academia Română în cadrul acestei strategii de dezvoltare, plecând de la fundamentul oricărei societăți: educația.
Lista proiectelor este:
- Școala și Educația
- Resursele naturale- ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare
- Securitate și eficiență energetică
- Siguranța informatică
- Securitate și siguranță alimentară
- Economie și calitatea vieții
- Sănătate
- Proiectul european al Dunării
- Cultura românească, între național și universal
- România, societatea cunoașterii și a valorii adăugate
- România în era globalizării
Descărcați AICI proiectul Academiei Române
Problematica Republicii Moldova
Documentul Academiei afirmă că ”România este obligată să traseze liniile unui proiect politic față de Republica Moldova”, proiect care să fie unul propriu, dar spre beneficiul aliaților euro-atlantici.
Sunt propuse următoarele direcții de acțiune:
- Creșterea semnificației politice a României: nu se poate lua nicio decizie, nu poate exista format de discuții/negocieri referitoare la Moldova fără prezența României
- România- principal furnizor de expertiză, abordări strategice și interese ale Vestului în acest stat
- Asumarea și îndeplinirea unor proiecte economice generatoare de occidentalizare
- Investiții în infrastructura Republicii Moldova cu reflectarea corespunzătoare în acționariatul companiilor care dețin/administrează infrastructura respectivă
- Pondere de peste 20% în comerțul exterior al Republicii Moldova
- Prezența națională cu o televiziune și un post de radio românești de stat și cu o companie românească de cablu
- Prezența firmelor românești în operarea rețelelor edilitare din municipiile din R.Moldova trebuie să ajungă la o treime
- Cel puțin o bancă din primele 3 din Republica Moldova să fie o bancă românească
După integrarea în structurile europene și euro-atlantice, România ar trebui să aibă drept scop fundamental convergența economică cu statele occidentale– o aserțiune susținută unanim în mediile economice.
Specialiști din BNR au repetat constant că pentru atingerea acestui obiectiv va fi nevoie de creștere economică accelerată, de cel puțin 5% anual a PIB, și sustenabilă pe termen lung.
În vederea reducerii decalajelor economice și dezvoltării întregii societăți, Președinția României a lansat o dezbatere asupra unei strategii de dezvoltare durabile a României, Guvernul a formulat o serie de propuneri, iar Academia Română are rol de agregare a tuturor propunerilor.
Strategia propusă de Academie, care se află în planul de management al președintelui acestui for, Ionel Valentin Vlad, a fost prezentată public săptămâna trecută și este lansată în dezbatere pentru următoarele luni.
Difuzarea oficială a unui documentul final către factorii decizionali- Președinție, Guvern, Parlament, partide- este preconizată pentru octombrie 2017.
Academia propune ca obținerea consensului național asupra acestui document să se producă în anul în care se aniversează centenarul Marii Uniri, în perioada ianuarie-februarie 2018.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.La seria se „strategii” de acum 20 si ceva de ani, se va mai adauga una noua, ceva mai intinsa?Nici vorba, ci reincalzirea celor stiute, aliniate in „listele proiectelor” enuntate!Romania are nevoie de un „proiect NATIONAL de reconstructie economica si industriala”, rezultat din „prelucrarea strategiilor teoretice” (de genul trebuie sa facem, vom face, vom drege), in obiective concrete.Aceasta este unica solutie de realizare a „proiectelor” pe domenii – care nu sint realizabile separat (adica fiecare in parte).
2.Din nefericire, domeniul stiintific in care lucreaza Academia (si in general economistii), nu este cel in care sint realizabile proiecte de reconstructie economica prin imbunatatiri CALITATIVE ale mediului economic.
AmCham, Asociatia Siderurgistilor, Asociatia Investitorilor Straini, Consiliul Investitorilor Straini, etc. nu au cerut „STRATEGII” teoretice, fara „dimensiuni” economice concrete, fiindca membrii lor nu practica economie „teoretica” si nu au ce face cu ele.Ei au cerut la MODUL CONCRET imbunatatirea indicelul de competitivitate economica nationala (74) cu 3 – 10 puncte, strategiile neinteresindu-i citusi de putin.La fel de putin interesti de „strategii teoretice” (copii paste dupa UE) este si antreprenoriatul roman sufocat de nefunctionalitatea cronica a mediului economic national.Ca urmare a CONACO, a strategiilor generale si speciale nationale si locale – si investitiile straine au ajuns aproape de zero de 8 ani, iar indicele de competitivitate a mai pierdut 2 puncte in 2015!La indicele de functionalitate economica, care indica zonele bune pentru investitii straine, stam la JUNK sau linga el!
4.Un proiect de tara, trebuie sa ne aduca la situatia normalului European: macar la indicii 25 – 30 de competitivitate/functionalitate iar nu la strategii (teoretice) – reproduse din manuale teoretice de la ASE si prezentate ca solutii ale economiei reale (nationale)!
4.La fel ca Romania, nici R. Moldova nu are ce face cu strategiile Academiei, avind nevoie ca si Romania de un „proiect de reconstructie economica generala”.Cine a citit „Programul de dezvoltare economica 2012 – 2020” al R. Moldova, va intelege ca la fel ca la noi, in domeniul dezvoltarii economice le lipsesc cu desavirsire viziunea, tehnicile si instrumentarul necesar.Iar noi vrem sa le oferim inca o „stratrgie teoretica”, pe linga cea pe care o are si n-a ajutat-o economic cu nimic de 4 ani…
5.In orice domeniu, viziunea asupra lui conditioneaza succesul schimbarii.In domeniul economic, viziunea de ansamblu trebuie sa cuprinda cauzele neajunsurilor – iar fara aceasta viziune solutiile se afla in domeniul teoretic, fie locul lor este ocupat de surogatele economice ale dezvoltarii din ultimii 26 de ani!Daca in centrul viziunii asupra cauzelor stagnarii economice si vidului de investitori straini nu se afla „viciul” national de fond – care este competitivitatea economica subafricana (de indice 74) – orice demersuri stiintifice sau aplicate ramin inafara spatiului economic real.Adica raminem vesnic in zona unor strategii teoretice, combinate cu (sora lor buna) surogatele economice postdecembriste…