Politica de stimulare a consumului a distorsionat şi gradul de îndatorare în profil teritorial, iar judeţele bogate se întrec cu cele sărace în topul ratei creditelor restante, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Datele BNR indică creșterea volumului creditelor restante cu un ritm lunar de 1,1% în aprilie față de martie, cel mai ridicat nivel din luna octombrie, ajungându-se la 7.8 miliarde de lei.
Rata creditelor restante totale (ale populaţiei şi a firmelor) a urcat de la 3% în martie la 3,02% în aprilie, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT).
Indicatorul lansează astfel un semnal de alarmă privind tendinţa curentă a supraîndatorării, mai ales în privinţa populaţiei, ale cărei credite reprezintă 60% din totalul creditelor curente, de peste 164,6 miliarde de euro, chiar dacă indicatorul a scăzut cu 17,1%, față de aprilie 2018.
„Ne așteptăm la creșterea graduală a ratei creditelor restante pe termen scurt, pe fondul finalului ciclului economic post-criză și a majorării costurilor de finanțare”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al BT, în raportul citat.
Discrepanțe teritoriale
Județele cu cele mai mari rate ale creditelor în lei restante sunt dintre cele mai sărace: Botoşani (9,5%), Caraş – Severin, (6,6%), Mehedinţi (5,5%), mult peste rata la nivel național de 2,9%. Județul Teleorman nu lipsește din același top, cu o rată a restanțelor de 3% față de totalul creditelor.
În top intră, însă, și Bucureștiul (inclusiv județul Ilfov), cu o rată egală cu cea a țării, dar și alte județe bogate, precum Sibiu (4,4%), Prahova (4,3%), Contanța (3,7%) sau Timiș (3,2%), ceea ce suține ideea că stimularea consumului a dus la supraîndatorare.
Și dacă prezența în top a județului Vaslui (3,9%) nu surprinde, o face scorul județului Vâlcea (4,7%). Harta restanțierilor susține ideea că apetitul pentru îndatorare i-a molipsit și pe cei săraci ca și pe cei bogați.
Indiciile valutare
Din clasamentul județelor cu cele mai mari proporții de credite în valută restante dispar unele județe sărace, cu o slabă dezvoltare economică, precum Botoșani, sau Teleorman, dar și cele cu o economie dezvoltată (Timiș, București – Ilfov) în care firmele au performanțe care le permit plata la timp a creditelor.
Creditele în valută fac parte mai ales din arsenalul companiilor, mai ales ale celor care au relații externe. La acest capitol, companiile au majoritatea creditelor, 57% din totalul celor curente în aprilie, de 86,5 miliarde de euro.
Altfel, apar în topul ratelor restanțelor în valută peste nivelul pe țară județe sărace precum Harghita sau Giurgiu, a căror economie care nu le oferă scuza că firmele ar fi la originea întârzierilor la plată. Prin urmare, tot populaţia este la originea unei mari părţi a restanţelor.
Supraîndatorarea în valută se manifestă și la nivelul populației, fie ca urmare a aceluiași apetit sporit de politica guvernamentală.
Astfel, măsurile guvernamentale au dat iluzia unei capacități de împrumut mai mari, fie din cauza creditelor ipotecare pe termen lung, angajate înainte de campania BNR de descurajare a creditării în valută.
