Statul va încasa dividende de 5 miliarde de lei în 2022 din profiturile pe anul trecut ale celor mai mari companii ale sale (sau la care mai are un pachet semnificativ) și, în unele cazuri, și din rezervele anilor trecuți.
Statul este acționar majoritar sau se numără printre cei mai mari la marile companii energetice ale României și va profita, odată cu acestea, de scumpirea accelerată a energiei de anul trecut.
Astfel, mai mult de jumătate din totalul dividendelor pe care le va încasa statul, adică 2,836 miliarde de lei, vor veni din profitul pe anul trecut al Hidroelectrica, cea mai mare companie producătoare de electricitate a României.
La dividendele încasabile de la Hidroelectrica și de la companiile listate la Bursa de Valori București (BVB), în care statul este acționar, se adaugă și cele câteva zeci de milioane de lei care sunt așteptate de la celelalte companii controlate de stat.
Dintre acestea se remarcă Salrom, companiile de aeroporturi și de administrare a porturilor și căilor navigabile, Poșta Română, Loteria Română , ca și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
O politică bugetară de nevoie
De mai mulți ani, politica bugetară a guvernelor României a consacrat opțiunea statului de a-și acoperi din găurile bugetare cu dividende. Romgaz (SNG) livrează peste 28% din dividendele marilor companii în care statul este acționar. Aproape 10% vine de la Nuclearelectrica (SNN).
Pe de altă parte, oficialii guvernamentali se plâng de costurile mari ale investițiilor în energie . Lipsa acestora l-a adus în pragul falimentului pe unul din cei mai mari producători de electricitate, Complexul Energetic Oltenia.
Doar în urma unor critici severe, guvernul s-a văzut nevoit să accepte ca Transelectrica (TEL) să nu mai dea dividende, pentru că operatorul de sistem energetic și de transport se află în imposibilitatea de a mai prelua electricitate din capacitățile noi, mai ales din Dobrogea, care mai are încă un mare potențial regenerabil.
Cazul bizar al Electrica: pierdere în 2021, dividende din trecutul filialelor
Această politică de dividende a dus la situații anacronice, ca aceea a Grupului Electrica (EL), care dă dividende deși a înregistrat o pierdere de peste jumătate de miliarde de lei în 2021. Filialele sale au avut restanțe de dividende din anii 2020 de peste 320 de milioane de lei, pe care Electrica le-a încasat ca să alimenteze dividendele cerute de stat. Între timp, Electrica a fuzionat cu filialele sale.
Chiar dacă Ministerul Energiei nu are majoritatea acțiunilor EL, cele aproape 49% pe care le deține conferă statului suficientă putere ca să controleze soarta companiei, căci ceilalți acționari nu se coalizează.
În fapt, puțini dintre ceilalți acționari ai companiilor ar refuza dividende mari în acest an de dragul celor pe termen lung. Dividendele mari cerute de stat de la companiile pe care le controlează au și fost motoarele câștigurilor bursiere din România.
Cazul contradictoriu al Romgaz și Transgaz
„Romgaz (SNG) era, alaturi de Nuclearelectrica (SNN), printre emitenții la care Guvernul a anunțat că nu va cere mai mult de 50% din profit sub formă de dividende, pentru a direcționa mai mulți bani către investiții în contextul internațional actual. În final foamea de bani pentru pensii și salarii a învins dorința de independență față de gazul rusesc” – spune analistul Marius Pandele într-un raport al casei de brokeraj Prime Transaction.
Romgaz (SNG) s-a împrumutat ca să plătească miliardul de dolari pe participația ExxonMobil la zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră.
Vor urma noi cheltuieli de investiții pentru exploatarea celor 50 de miliarde de metri cubi de gaze de acolo, care ar fi partea Romgaz.
Romgaz mai are nevoie de bani și ca să scoată gazele din singurul zăcământ onshore descoperit (Caragele) și ca să exploreze altele la andânci mai mari.
În schimb, compania dă al doilea cel mai mare dividend statului, aproape un miliard de lei, 80% din profit, în loc să profite integral de scumpirea gazelor și să își finanțeze investițiile.
La rândul său, Transgaz (TGN), operatorul de sistem și de transport pe magistralele de gaze, nu a reușit să-și păstreze nimic din profitul pe anul trecut, deși are de investit în rețea, inclusiv pentru a prelua gazele din Marea Neagră și pe cele care urmează să vină din terminalul de GNL de la Alexandropoulis și din gazoductul TANAP dinspre Marea Caspică.
***
Un răspuns
De la guvernarea Boc e tot așa.
Se stoarce tot de la firmele de stat deoarece cheltuielile bugetare sunt mereu în creștere și fără nici un control.
Se vede clar în evoluția deficitului bugetar , a datoriei publice din 2009 încoace.
Culmea , ulterior se plânge public că aceleași firme stoarse că o cârpă udă, nu au bani pentru investiții de amploare.
Suplimentar vand gogoși că prin PNRR vor face și vor drege ce nu au făcut în 13 ani prin confiscareab profiturilor.
Practic guvernări drogate, incapabile să realizeze ceva pentru cetățeanul de rând.
Pentru ei , aleșii neamului și ” esentialii” națiunii, nici o problema.
Nu există limită de cheltuială. Constant prin împrumuturi anuale și tot mai scumpe.
Grecia cu falimentul ei va fi floare la ureche comparat cu falimentul românesc pe exact aceleași motive.
Corupție și clientela.