Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

de Marin Pana , 12.11.2018

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Deşi a fost majorat succesiv în termeni nominali, de la circa 908 miliarde lei în toamna trecută (estimare care a stat la baza proiectului de buget pe 2018), la 930 miliarde lei în primăvară şi 945 miliarde lei în varianta intermediară de vară ( pe baza căreia a fost refăcut şi calculul de deficit de 2,97% din PIB), rezultatul economic a urmat o traiectorie diferită în termeni reali. De la 5,5% iniţial a ajuns la 6,1% în primăvară, după care a urmat replierea la aceeaşi valoare de 5,5% în vară şi doar 4,5% în varianta curentă.

Explicaţia acestor modificări divergente ale prognozelor apărute pe parcursul lui 2018 constă în modificarea radicală a deflatorului utilizat pentru conversia rezultatului nominal în preţurile perioadei de bază.

După ce a staţionat la doar 2,1% în prognozele dimn toamna 2017 şi primăvara 2018, acesta a urcat la aproape dublu în vară (4,3%) şi spre triplu în prognoza curentă (5,9%).

Iar asta deşi inflaţia medie măsurată la nivelul indicelui preţurilor de consum a rămas la aceleaşi valori prognozate pentru finalul de an în ultimele două prognoze (3,5%, identic cu estimarea BNR) şi 4,7% medie anuală.

Explicaţia ar putea fi, în acest caz, avansul mult mai consistent decât se anticipa al preţurilor producţiei industriale, dar viteza cu care se topeşte creşterea PIB odată cu majorarea tăcută a preţurilor din economie ar fi de natură să ne alarmeze, fie şi măcar pentru a nu mai angaja deficite bugetare la limita permisă.

Una peste alta, dacă este să se realizeze măcar prognoza de 4,5% creştere economică reală pe 2018, vom avea nevoie de valori apropiate de 5% în jumătatea a doua a anului, dat fiind rezultatul de 4,1% anunţat de INS pe prima jumătate a anului, cu caracter provizoriu. Valori care sunt greu de prespus a fi atinse, deoarece ar presupune o accelerare a creşterii economice, contrar estimărilor Comisiei Europene şi FMI, care ne văd la valori de cel mult 4% pe anul în curs şi sub 4% pe 2019 şi, mai degrabă, în decelerare. An pentru care CNSP continuă să avanseze un nivel de creştere a PIB uşor redus de la 5,7% anterior la 5,5%, adică mult peste ce văd specialiştii din exterior.

Prognozele din lumi diferite: ale CNPS și ale BNR

Optimismul CNSP nu se dezminte, însă, nici faţă de prognozele din interior, unde diferenţa faţă de datele avansate recent de BNR la Raportul asupra inflaţiei sunt minime pentru 2019 (2,8% în loc de 2,9% pentru finalul anului viitor), dar se expandează semnificativ la orizontul anului 2020, unde CNSP vine cu 2,5% pentru finalul de an şi 2,6% pe medie, în condiţiile în care toate cele trei trimestre prinse în prognoza BNR se află la cel puţin 3% (cu 3,1% pe T2 şi T3) , cu aproape toate riscurile analizate pe plus, ca potenţial de creştere).

Sintetic, avem două abordări, una care vede calmarea inflaţiei spre ţintă şi alta care vede o revenire şi stabilizarea pe un palier sensibil mai înalt.

Dar cea mai mare diferenţă de abordare vine pe un palier tehnic, mai puţin accesibil marelui public însă esenţial pentru stabilitatea macroeconomică.

Există un aşa numit output-gap sau deviaţie de PIB, care nu este altceva decât diferenţa dintre valoarea de creştere efectiv consemnată şi cea care, în teorie, ar trebui să permită o creştere sustenabilă, fără a afecta echilibrele din economie (nu importă cum se calculează).

Conceptul poate părea complicat dar se rezumă la o relaţie aritmetică simplă. Or, în timp ce BNR anunţa evoluţia favorabilă a acestei deviaţii pozitive de PIB în 2018, undeva în scădere dar la peste 2%, CNSP a venit în prognoza curentă cu valoarea de doar 0,2% pentru anul în curs.

Când apar asemnea diferenţe de ordin de mărime, nici măcar nu se mai poate pune problema de opinii diferite ci de faptul că aşa ceva nu se poate.

După cum, la o creştere economică de 6,9% deja anunţată ca certă pe 2017, la un PIB potenţial de 4,6% publicat de CNSP, este, desigur, imposibil ca deviaţia de PIB să fi fost ( atenţie, acum vorbim la trecut, pe fapte şi nu pe prognoze) de doar 0,6%, cum  a apărut public. Această valoare „nu se pupă” cu acelaşi grafic, prezentat de-abia săptămâna trecută la Raportul asupra inflaţiei, unde diferenţa aritmetică de 2,3% output-gap apare cât se poate de clar.

Dincolo de cifre, pe care am încercat să le evităm măcar la nivel de tabele din care uneori nu rămâne mare lucru de memorat, se conturează două probleme majore, care ne interesează:

1.Care este, de fapt, potenţialul de creştere pe care ar trebui să-l urmărim ? Care sunt factorii cu probleme (capitalul, munca sau productivitatea totală a factorilor) ? Deoarece la valorile de cel puţin 5% PIB potenţial, prognozate explicit de CNSP pentru următorii trei ani, simultan cu deviaţii de PIB de cel mult un procent, ar trebui să nu avem aproape nici o problemă.

2.Dacă, însă, de fapt, PIB potenţial este mult mai scăzut, undeva pe la 3%, este actualul model de creştere economică sustenabil ? Nu cumva provoacă dezechilibre pe care ar trebui să le prevenim rapid, cât timp mai putem face ceea ce se cheamă „damage control” ( pe româneşte, controlul pagubelor)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Filmare cu drona: 2 milioane de oameni protestează la Hong Kong

Razvan Diaconu

Aproape 2 milioane de persoane, anunță organizatorii, se află duminică pe străzile Hong Kong într-un marș de protest față de o controversată lege a extrădării,… Mai mult

Europa

Neamțul Octavian Ursu câștigă primăria orașului Görlitz din landul Saxonia

Iulian Soare

Octavian Ursu (foto), un german de origine română, a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor pentru Primăria oraşului Görlitz (landul Saxonia), anunță presa germană.… Mai mult

Stiri

Ungaria anunță descoperirea unui important câmp petrolier în sudul țării

Vladimir Ionescu

Compania ungară Horizon Energy Kft. şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolier din ţară din ultimele trei decenii printr-o cooperare maghiaro-americană, anunță… Mai mult

Stiri

Marea Britanie își trimite trupele de elită în Golful Oman pentru a proteja navele britanice

Razvan Diaconu

Marea Britanie trimite forțe de elită în Golful Oman cu misiunea de a proteja navele britanice în perioada în cate tensiunile cu Iran cresc semnificativ,… Mai mult

Stiri

Argentina și Uruguay, în totalitate fără curent electric. Afectate parțial: Brazilia și Paraguay

Razvan Diaconu

O pană de curent de proporții a lăsat două țări – Argentina și Uruguay- fără curent electric, anunță BBC, care citează cel mai mare producător… Mai mult

Stiri

Soţia premierului Benjamin Netanyahu admite că a folosit abuziv fonduri publice

Vladimir Ionescu

Sara Netanyahu, soţia premierului israelian Benjamin Netanyahu, a recunoscut că a utilizat fonduri publice în mod abuziv şi va returna statului 15.000 de dolari, anunță… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea vrea să rămână încarcerat la Penitenciarul Rahova

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea vrea să rămână în continuare încarcerat la Penitenciarul Rahova, după expirarea perioadei de carantină, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare. Luni este cea… Mai mult