fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

de Marin Pana , 12.11.2018

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Deşi a fost majorat succesiv în termeni nominali, de la circa 908 miliarde lei în toamna trecută (estimare care a stat la baza proiectului de buget pe 2018), la 930 miliarde lei în primăvară şi 945 miliarde lei în varianta intermediară de vară ( pe baza căreia a fost refăcut şi calculul de deficit de 2,97% din PIB), rezultatul economic a urmat o traiectorie diferită în termeni reali. De la 5,5% iniţial a ajuns la 6,1% în primăvară, după care a urmat replierea la aceeaşi valoare de 5,5% în vară şi doar 4,5% în varianta curentă.

Explicaţia acestor modificări divergente ale prognozelor apărute pe parcursul lui 2018 constă în modificarea radicală a deflatorului utilizat pentru conversia rezultatului nominal în preţurile perioadei de bază.

După ce a staţionat la doar 2,1% în prognozele dimn toamna 2017 şi primăvara 2018, acesta a urcat la aproape dublu în vară (4,3%) şi spre triplu în prognoza curentă (5,9%).

Iar asta deşi inflaţia medie măsurată la nivelul indicelui preţurilor de consum a rămas la aceleaşi valori prognozate pentru finalul de an în ultimele două prognoze (3,5%, identic cu estimarea BNR) şi 4,7% medie anuală.

Explicaţia ar putea fi, în acest caz, avansul mult mai consistent decât se anticipa al preţurilor producţiei industriale, dar viteza cu care se topeşte creşterea PIB odată cu majorarea tăcută a preţurilor din economie ar fi de natură să ne alarmeze, fie şi măcar pentru a nu mai angaja deficite bugetare la limita permisă.

Una peste alta, dacă este să se realizeze măcar prognoza de 4,5% creştere economică reală pe 2018, vom avea nevoie de valori apropiate de 5% în jumătatea a doua a anului, dat fiind rezultatul de 4,1% anunţat de INS pe prima jumătate a anului, cu caracter provizoriu. Valori care sunt greu de prespus a fi atinse, deoarece ar presupune o accelerare a creşterii economice, contrar estimărilor Comisiei Europene şi FMI, care ne văd la valori de cel mult 4% pe anul în curs şi sub 4% pe 2019 şi, mai degrabă, în decelerare. An pentru care CNSP continuă să avanseze un nivel de creştere a PIB uşor redus de la 5,7% anterior la 5,5%, adică mult peste ce văd specialiştii din exterior.

Prognozele din lumi diferite: ale CNPS și ale BNR

Optimismul CNSP nu se dezminte, însă, nici faţă de prognozele din interior, unde diferenţa faţă de datele avansate recent de BNR la Raportul asupra inflaţiei sunt minime pentru 2019 (2,8% în loc de 2,9% pentru finalul anului viitor), dar se expandează semnificativ la orizontul anului 2020, unde CNSP vine cu 2,5% pentru finalul de an şi 2,6% pe medie, în condiţiile în care toate cele trei trimestre prinse în prognoza BNR se află la cel puţin 3% (cu 3,1% pe T2 şi T3) , cu aproape toate riscurile analizate pe plus, ca potenţial de creştere).

Sintetic, avem două abordări, una care vede calmarea inflaţiei spre ţintă şi alta care vede o revenire şi stabilizarea pe un palier sensibil mai înalt.

Dar cea mai mare diferenţă de abordare vine pe un palier tehnic, mai puţin accesibil marelui public însă esenţial pentru stabilitatea macroeconomică.

Există un aşa numit output-gap sau deviaţie de PIB, care nu este altceva decât diferenţa dintre valoarea de creştere efectiv consemnată şi cea care, în teorie, ar trebui să permită o creştere sustenabilă, fără a afecta echilibrele din economie (nu importă cum se calculează).

Conceptul poate părea complicat dar se rezumă la o relaţie aritmetică simplă. Or, în timp ce BNR anunţa evoluţia favorabilă a acestei deviaţii pozitive de PIB în 2018, undeva în scădere dar la peste 2%, CNSP a venit în prognoza curentă cu valoarea de doar 0,2% pentru anul în curs.

Când apar asemnea diferenţe de ordin de mărime, nici măcar nu se mai poate pune problema de opinii diferite ci de faptul că aşa ceva nu se poate.

După cum, la o creştere economică de 6,9% deja anunţată ca certă pe 2017, la un PIB potenţial de 4,6% publicat de CNSP, este, desigur, imposibil ca deviaţia de PIB să fi fost ( atenţie, acum vorbim la trecut, pe fapte şi nu pe prognoze) de doar 0,6%, cum  a apărut public. Această valoare „nu se pupă” cu acelaşi grafic, prezentat de-abia săptămâna trecută la Raportul asupra inflaţiei, unde diferenţa aritmetică de 2,3% output-gap apare cât se poate de clar.

Dincolo de cifre, pe care am încercat să le evităm măcar la nivel de tabele din care uneori nu rămâne mare lucru de memorat, se conturează două probleme majore, care ne interesează:

1.Care este, de fapt, potenţialul de creştere pe care ar trebui să-l urmărim ? Care sunt factorii cu probleme (capitalul, munca sau productivitatea totală a factorilor) ? Deoarece la valorile de cel puţin 5% PIB potenţial, prognozate explicit de CNSP pentru următorii trei ani, simultan cu deviaţii de PIB de cel mult un procent, ar trebui să nu avem aproape nici o problemă.

2.Dacă, însă, de fapt, PIB potenţial este mult mai scăzut, undeva pe la 3%, este actualul model de creştere economică sustenabil ? Nu cumva provoacă dezechilibre pe care ar trebui să le prevenim rapid, cât timp mai putem face ceea ce se cheamă „damage control” ( pe româneşte, controlul pagubelor)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult

Europa

OMS: 82% dintre antibioticele autorizate recent nu mai fac față bacteriilor

Iulian Soare

Este nevoie de investiții pentru descoperirea unor antibiotice eficiente, iar pandemiei de Covid-19 oferă câteva lecții utile despre mobilizare la nivel global pentru a combate… Mai mult