fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

O dilemă: ce se întâmplă când Statul e mai presus de lege. De legile proprii

de Razvan Diaconu 20.11.2011

Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.

Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același guvern le amână sau le aplică parțial. Alte legi au fost adoptate de Parlament, însă Guvernul a găsit metode să nu le aplice în întregime, iar apoi parlamentari care votaseră legile respective, odată ajunși la guvernare, au refuzat, de asemenea să le aplice.

Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă a celor mai importante legi pe care statul se dovedeşte incapabil să le aplice. E greu de spus dacă poat fi invocate doar privaţiunile pe care le impune criza: unele din aceste legi şi asumări de răspundere au fost adoptate în plină criză economică.

  • Legea-cadru a salarizării unitare în sectrorul bugetar. Actul normativ a fost adoptat în 2010, prin angajarea răspunderii Guvernului, însă prin același procedeu a fost adoptat și o lege de aplicare a Legii-cadru, pentru anul 2011, astfel încât nivelurile din grilele de salarizare să nu se aplice în întregime. Astfel, Guvernanții susțineau să din anul 2012 avea să se aplice în întregime grilele de salarizare, care prevedeau un raport de 1/15 între cel mai mic și cel mai mare salariu la stat, cu salariul minim brut de 670 de lei pe lună. Astfel, susținea ministrul de atunci al Muncii, Ioan Botiș, grila întreagă de salarizare, inclusiv cei 25% tăiați de guvern de la bugetari în 2010, urma să se aplice de la 1 ianuarie 2012. Nu va fi așa, pentru că, în noiembrie 2012, coaliția de guvernare s-a răzgândit din nou și a trecut la Camera Deputaților o lege pentru aprobarea unei ordonanțe de guvern simple (nr. 80/2010) în care deputații Puterii au introdus înghețarea salariilor și a pensiilor în anul 2012.
  • Legea pensiilor. Prin această lege, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în 2010, pensiile urmau să se majoreze cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Rezulta, așadar, o majorare de câteva procente pentru pensii, din anul 2012. Majorarea nu se mai aplica, potrivit legii de aprobare a OG 80/2010, adoptate de coaliția de guvernare, în Parlament. De la Palatul Victoria au fost, însă, emise promisiuni că pensiuile ar putea să crească cu un anumit procent, în funcție de evoluțiile economiei României și internaționale.
  • Legea majorării salariilor profesorilor. În septembrie 2008, înainte de alegerile legislative, parlamentarii au adoptat Legea 221/2008, care prevedea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, educatorilor și învățătorilor. La acea dată, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a atras atenția că majorarea nu are surse de finanțare, însă chiar și parlamentarii PNL, inclusiv ministrul Educației de atunci, Cristian Adomniței, au votat-o, alături de PSD și PDL. Președintele Traian Băsescu a promulgat apoi legea, însă aceasta nu a mai apucat să fie aplicată, pentru că Guvernul Tăriceanu a emis o ordonanță de urgență prin care se acordau numai 17 puncte procentuale din majorare. Curtea Constituțională a declarat ordonanța ca fiind neconstituțională, însă nici guvernul următor, PDL-PSD, condus de Emil Boc, nu a aplicat majorarea cu 50%. Situația a generat un val de decizii în instanțele de judecată din țară, favorabile profesorilor, iar în final Înalta Curte de Casație și Justiție, la recursul în anulare al prcurorului general al României, Laura Kovesi, a decis ca salariile tuturor dascălilor să fie majorate cu 50%, în loc de 17%, pentru a uniformiza practica. Numai că Guvernul Boc (PDL-UDMR-UNPR-minorități, de această dată) a și-a angajat răspunferea pentru o nouă lege, prin care salariile tuturor profesorilor au fost nivelate în jos.
  • Eșalonarea drepturilor unor bugetari. În 2010, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care au fost eșalonate în perioada 2012-2014 plățile drepturilor câștigate în instanță de unii dintre bugetari. La comanda Guvernului, parlamentarii Puterii au amendat ordonanța și au amânat pentru perioada 2014-2016 acordarea acestor drepturi.

Cum plăteşte statul pentru nerespectarea propriilor legi

La actele normative fundamentale de mai sus, se adaugă zeci de alte legi care nu pot fi puse în aplicare de către autorităţile locale: fie din lipsă de fonduri, fie din lipsă de metodologie.

De remarcat este că statul, prin guvern, nu reuşeşte să respecte nu doar legile şi măsurile populiste luate de guvernele precedente, ci nici măcar legile făcute şi promovate, până la asumarea răspunderii, de către guvernul în exerciţiu.

Într-un artcol postat pe blogul său, jurnalistul Lucian Davidescu arată că prin amânarea plății drepturilor bugetarilor – profesorii în acest caz – statul ajunge să se folosească de banii datorați acestora fără să plătească dobânzi, așa cum guvernul face în cazul împrumuturilor de la bănci.

”În cazul bugetarilor, dobânda este stabilită unilateral la nivelul ratei inflaţiei (3,55%, în scădere), adică mult sub nivelul la care se împrumută statul în mod normal. Nu dobânda de referinţă a BNR (6%), uzuală în dreptul contractual, nu randamentul titlurilor de stat emise pe piaţa internă (~7%), nu dobânda penalizatoare percepută chiar de stat în cazul contribuabililor care nu-şi achită obligaţiile la timp (18,75%)”, scrie Davidescu, pe blog.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Lista lui Florin Cîțu – Biroul Executiv cu care merge la Congres: Dan Vîlceanu – secretar general, Raluca Turcan iese din conducere

Razvan Diaconu

La Congresul din 25 septembrie, PNl își alege președintele, dar și o nouă structură de conducere. În cazul în care va câștiga președinția, Florin Cîțu… Mai mult

Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult