marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 septembrie, 2016

prima casaPreşedintele Klaus Iohannis a semnat luna aceasta un decret prin care cere Parlamentului să voteze anularea acordurilor bilaterale semnate cu statele membre ale Uniunii Europene. În mod normal, aceste acorduri ar fi trebuit anulate în 2007, când România a devenit stat membru UE.

Un astfel de acord e și cel în baza căruia Raiffeisen Bank a notificat autorităţile din cauza legii dării în plată.

„Se supune spre adoptare Parlamentului încetarea valabilităţii acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I“, se arată într-un decret (nr.799/2016) semnat de preşedintele Iohannis şi de premierul Dacian Cioloş.


Preşedintele a emis decretul la propunerea Guvernului, potrivit unei hotărâri din 10 august 2016 și acesta a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 septembrie.

În baza unui acord similar, semnat între România și Suedia, frații Micula și European Drinks s-au adresat ICSID și au câștigat.

Raiffeisen Bank a notificat autorităţile, din cauza Legii dării în plată, în baza tratatului de protejare reciprocă a investiţiilor semnat cu Austria.

În urmă cu o săptămână, pe agenda comisiilor de Buget și Juridice din Senat figura un punct privind ”Notificarea înaintată de Raiffeisen Bank International cu privire la diferendul survenit ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite”, dar discuția s-a amânat.


Retroactivitatea legii va fi dezbătută pe 11 octombrie de CCR. Potrivit News.ro, băncile au depus 245 de sesizări privind darea în plată.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai, beneficiari fiind consumatorii persoane fizice cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, trimite o notificare băncii prin care anunță că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa.

Marea problemă a acestei legi pare a fi caracterul retroactiv al acesteia, aplicându-se inclusiv debitorilor care au fost deja executați silit de către bănci.

Raiffeisen Bank a notificat Statul român că intenționează să se adreseze Curții de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID) din cauza Legii dării în plată.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara recent că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare.

În aproape două treimi din cazuri, 64% , valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanției.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: