fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

de Marin Pana 17.7.2017

Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne plasează pe primul loc în UE la ponderea persoanelor angajate care se află în sărăcie potrivit criteriilor stabilite uniform pe plan internaţional.

Mai precis, ca definiţie tehnică, este vorba despre cei care, deşi lucrează, au un venit disponibil echivalent sub linia de sărăcie de 60% din valoarea mediană a venitului disponibil echivalent la nivel naţional (după luarea în considerare a transferurilor sociale).

Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

Clasamentul european în materie cu cele mai recente valori disponibile ( 2016 şi, pentru anumite state 2015, dar diferenţele nu sunt semnificative de la un an la altul) ale ponderii săracilor care lucrează (evident, cu forme legale şi înregistraţi potrivit reglementărilor în vigoare) arată după cum urmează:

Se poate oberva că valoarea de 21,5%, publicată de Eurostat pentru anul 2016, ne plasează în fruntea topului european al săracilor care lucrează. Top în care devansăm lejer trei state sudice, Grecia, Spania şi Italia ( interesantă combinaţie balcanico-latină, din perspectivă socio-culturală) precum şi două colege din blocul estic, Bulgaria ( colega noastră de val de integrare mai săracă are cu 65% mai puţin faţă de noi, totuşi !) şi Polonia ( economia cu care ne asemănăm cel mai mult, la 73% sub noi).

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Cert este că avem mult de lucrat până să ne ducem spre media europeană, situată la mai puţin de jumătate faţă de noi, chiar dacă nu vom ajunge niciodată la nivelul Cehiei sau Slovaciei. Însă mai spre Germania sau Franţa am putea să privim mai atent, fie şi pentru că experienţa ţărilor baltice, relativ apropiate ca nivel al PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare arată că se poate merge în acea direcţie.

Evoluţia în timp: Aderarea ne-a îndepărtat de Europa în ce privește valorizarea muncii

În ce priveşte evoluţia ratei angajaţilor săraci din România, se pot trage câteva concluzii şi surprinzătoare şi îngrijorătoare.

Oricum, în loc să ne apropiem de media europeană după aderarea din 2007, noi ne-am îndepărtat de ea, ceea ce a devalorizat munca şi desfăşurarea unei activităţi utile fiscalizate.

De la ”doar” 19% în anul 2007, valoarea a urcat anul trecut la 21,5% dintre angajaţi, în pofida măsurilor de creştere susţinută a salariului minim pe economie întreprinse în ultimul an. Culmea, valoarea maximă a sărăciei în muncă a fost atinsă în anul 2014. Exact anul în care am revenit cu PIB-ul la valoarea de referinţă din 2008, ceea ce confirmă pe spatele cui s-a făcut relansarea economiei.

Saltul brusc dintre 2010 şi 2011, din care se pare că nu ne mai putem reveni, a ţinut de acţiunea bizară privind tăierea salariilor (fără ajustarea pensiilor, ceea ce a generat un dezechilibru major, care ne penalizează investiţiile şi viitorul şi în ziua de azi), concomitent cu şi nu alternativ la creşterea fiscalităţii pe consum.

Modalitatea prin care s-a făcut ulterior reducerea cotelor de TVA şi majorarea salariilor nu a eliminat distorsiunea introdusă în 2010, darămite să inverseze trendul şi să ne ducă mai aproape de practica europeană.

Este şi motivul pentru care munca (în ţară) nu reprezintă un deziderat. Pur şi simplu, nu se constituie într-o minimă garanţie că te ajungi cu banii câştigaţi cinstit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.7.2017

Un raspuns

  1. Rasvan Roceanu
    24.7.2017, 6:03 pm

    Deci, pana la urma, e nevoie sa existe un salariu minim pe economie decis politic, care sa asigure un trai decent, sau “lasam piata”. adica patronatele, sa regleze singura problema asta atunci cand va gasi de cuviinta, daca va gasi de cuviinta?

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult