Statele membre ale UE încearcă, fiecare, să își protejeze firmele de preluări ostile în perioada în care acțiunile acestora au scăzut puternic ca efect al pandemiei de coronavirus.
Semnalul de alarmă a venit la începutul lunii martie, când presa de pe continent a scris că administrația americană s-ar fi aflat în spatele unei tentative de preluare a companiei biotech germane CureVac, care lucrează la un vaccin anti-Covid-19.
Valul de indignare generat de știre i-a făcut pe decidenți să înceapă să ia măsuri de consolidare a firmelor strategice împotriva preluărilor ostile din țări precum China și Statele Unite, determinându-l pe ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, să anunțe public: ”Germania nu e de vânzare”.
Acțiuni obligatorii în plan legislativ la nivelul UE
UE a aprobat în 2019 reglementările privind ”screeningul” investițiilor străine și, deși statele membre au timp până în toamna anului 2020 să-și adapteze legile naționale, coronavirus a accentuat urgența acestei abordări.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)
Problema blocării preluărilor ostile are o componentă legislativă și una financiară. În ceea ce privește legislația, Euractiv trece în revistă măsurile adoptate în state membre UE:
Guvernul german a adoptat în aprilie un proiect de lege care îngreunează vânzarea companiilor strategice către acționari din state non-UE, condiționând aceste vânzări de verdictul unui studiu de impact realizat în prealabil de autorități.
Franța a coborât plafonul de la care statul examinează ofertele de achiziții de acțiuni la companii strategice depuse de acționari non-UE, pentru cumpărarea unor pachete mai mari de 25%, față de plafonul de 33%, stabilit în 2019. În 2020, lista de domenii strategice a fost extinsă cu companii alimentare și presă.
Guvernul Italiei a anunțat, în aprilie, că și-a acordat drept de veto asupra vânzărilor de companii din energie, apărare, asigurări, agricultură și inteligență artificială.
Spania a anunțat că va urma exemplul Italiei în curând.
Acțiuni de sprijin economic pentru protecția legislativă
Măsurile de protecție legislativă sunt dublate de măsuri de sprijin economic. Polonia este ultimul exemplu de stat care a anunțat, marți, un program specific, complementar planului de măsuri fiscale (în valoare de peste 75 miliarde de dolari) adoptat de Guvernul de la Varşovia pentru a atenua daunele provocate de pandemie.
(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)
”Propunerea este menită să protejeze companiile poloneze, construite cu trudă în ultimii 30 de ani, pentru a nu deveni ţinte ieftine de preluare în această situaţie dificilă”, explica inițiativa vicepremierul Jadwiga Emilewicz, citat de Reuters.
Comisia Europeană a solicitat celor 27 de membri UE ”să folosească toate resursele disponibile pentru a proteja companiile europene esențiale” de preluări ostile, Ursula von der Leyen indicând că resursele europene puse la dispoziție ar trebui îndreptate și către companiile strategice care traversează o perioadă dificilă.
Statele membre folosesc în principal derogarea de le regula ajutorului de stat pentru a asigura lichidități acestor companii.
Cine a ieșit la ”vânătoare”
Directorul Institutului Mercator, Mikko Huotari, afirmă că UE se teme în special de state ”care nu îi sunt partenere de securitate și care operează diferit din punct de vedere economic”.
Deși investițiile chineze din UE s-au diminuat în ultimii 3 ani, ”interesul de a deține tehnologii strategice a rămas”, afirmă Mikko Huotari.
Un exemplu: conglomeratul chinez CITIC și-a mărit săptămâna trecută participația la MEDEA, cea mai mare companie media din Cehia, de la 30 la 57%.
China nu este singurul stat interesat de achiziții- potrivit Financial Times, Fondul de Investiții Publice al Arabiei Saudite este interesat să cumpere companii europene din Sănătate, Tehnologie și Logistică, domenii în care se așteaptă o revenire rapidă după criză.
Urmărește-ne pe Google News
