Statele nordice, unde câștigurile salariale medii sunt peste media europeană, cum ar fi Danemarca sau Suedia, se opun planurilor Comisiei von der Leyen de introducere a unei legislații unitare de calculare a salariului minim, de teamă că aceasta va submina modele vechi de secole de negociere colectivă, transmite The Guardian.
Comisia Europeană a făcut marți primul pas în ceea ce privește implementarea unei legislații comune a salariului minim în statele membre, măsură promisă de Ursula von der Leyen pentru a împiedica ”exodul creierelor” de la est la vest.
Procesul se anunță dificil. Marile sindicate și politicienii din statele în care angajații au o putere sporită de negociere a contractelor de muncă se opun acestei măsuri. Argumentul lor este că implicarea Bruxelles-ului și abordarea unitară va duce la scăderea salariilor.
Statele nordice nu se opun creșterii remunerației pentru angajații cu cele mai mici salarii din Europa, dar susțin că ”modul în care acest lucru este realizat trebuie să respecte tradițiile naționale și modele care funcționează bine”, a declarat pentru publicația britanică ministrul muncii din Danemarca, Peter Hummelgaard.
Dintre cele 28 de state membre ale UE, doar Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salarii minime reglementate prin lege.
Angajații din statele nordice se bucură însă de salarii mai mari decât media europeană. În Danemarca, un angajator are un cost orar cu forța de muncă de 43,5 euro (2018, cele mai recente date Eurostat), cel mai ridicat nivel din UE.
Danezii cu cele mai mici salarii câștigă în jur de 17,5 euro pe oră, iar cei care nu fac parte din sindicate sunt în general acoperiți de un contract colectiv de muncă.
Temerea nordicilor este că odată cu introducerea unui salariu minim la nivelul Uniunii, angajatorii nu vor mai fi dispuși să negocieze contractele colective de muncă din moment ce ar exista un standard european la care să se poată raporta.
Comisia Europeană va lansa consultările pe proiectul salariului minim european săptămâna aceasta. Guvernul danez a solicitat garanții scrisă că sistemul său colectiv de negociere a contractelor de muncă nu va fi afectat.
Comisia nu urmărește stabilirea unui anumit nivel al salariului minim în UE, ci ajungerea la un acord cu privire la criteriile pe care un guvern trebuie să le aibă în vedere în momentul în care stabilește un salariu minim. Executivul european și-ar dori ca acesta să fie de cel puțin 60% din salariul median al fiecărui stat membru în parte.
Nicolas Schmit, comisarul pentru muncă și drepturi sociale, susține că propunerea Comisiei ar adresa problema inegalității veniturilor la nivelul blocului comunitar. ”Numărul de angajați din UE este la un maxim istoric, dar mulți angajați se confruntă în continuare cu dificultăți și chiar riscă să cadă în sărăcie”, a comentat Schmit pentru The Guardian.
”Un cadru UE pentru stabilirea salariului minim ar putea contribui la combaterea inegalității și la evitarea unei curse distructive către limita de jos a costurilor privind forța de muncă. În același timp ar putea contribui la abordarea uneia dintre cauzele principale ale fenomenului de exod al creierelor cu care se confruntă multe state europene”, a adăugat el.
