Separatiştii din estul Ucrainei cer eliberarea rebelilor proruşi arestaţi de Kiev, în schimbul observatorilor OSCE luaţi ostatici vineri. Între timp, statele din G7 pregătesc următoarele sancţiuni ce vor aplicate Rusiei, ca replică la intensificarea tensiunilor din estul Ucrainei, acţiuni în spatele cărora, spun occidentalii, se află organizatori trimişi de Moscova.
Reprezentantul Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a cerut eliberarea imediată a ostaticilor şi a declarat că Moscova va face tot ce poate pentru eliberarea grupului.
Rusia va face tot ce-i stă în puterea pentru a ajuta la obţinerea eliberării observatorilor OSCE reţinuţi în estul Ucrainei, a declarat sâmbătă reprezentatul rus la organizaţia internaţională.
Igor Strelkov (foto), presupus colonel de informaţii rus ce ar conduce toate acţiunile separatiste din zona Donbas, a apărut sâmbătă într-o conferinţă de presă şi a declarat că cei 13 inspectori OSCE sunt “spioni NATO” şi nu vor fi eliberaţi decât în schimbul “activiştilor” proruşi aflaţi în custodia autorităţilor de la Kiev.
Grupul este compus din inspectori din Cehia, Suedia, Danemarca, Germania şi Polonia şi, potrivit serviciilor de informaţii ucrainene, ei ar fi deţinuţi “în condiţii inumane”, în subsolul unei clădiri din Slaviansk, regiunea Doneţk, estul Ucrainei.
La aceeaşi conferinţă de presă, Denis Puşilin, preşedintele „republicii populare” autoproclamate de la Doneţk, a anunţat că referendumul pentru independenţă va va fi organizat pe 11 mai.
A fost identificat tânărul al cărui cadavru a fost găsit pe 19 aprilie
Tânărul al cărui cadavru a fost găsit pe 19 aprilie, alături de cel al fostului consilier local Volodymyr Rybak, într-un râu din apropierea Slaviansk, este Yuriy Popravko, 19 ani, student la socilogie şi drept. Pe trupul său au fost descoperite semne de tortură, la fel ca pe cadavrul fostului consilier.
Autorităţile de la Kiev susţin că cei doi au fost capturaţi, torturaţi şi apoi ucişi de către separatişti propruşi.
Avioane ruseşti au încălcat spaţiul aerian al Ucrainei
Pentagonul a informat vineri că avioane ruseşti au încălcat spaţiul aerian al Ucrainei „în repetate rânduri” în ultimele 24 de ore, spune AFP, citând purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Premierul Arseniy Yatsenyuk, aflat într-o vizită la Vatican, a afirmat că avioane ruse au intrat în ultimele 24 de ore, de şapte ori, în spaţiul aerian ucrainean.
Moscova a negat imediat afirmaţiile americanilor.
Companii americane şi europene încearcă să obţină sancţiuni cât mai mici împotriva Rusiei
„Luând în considerare necesitatea de a garanta alegeri prezidenţiale democratice, paşnice şi reuşite luna viitoare (la 25 mai), în Ucraina, ne-am angajat să acţionăm de urgenţă pentru a intensifica sancţiunile ţintite şi măsurile” împotriva Rusiei, anunţă un comunicat semnat de liderii statelor G7.
Statele din G7 au convenit sâmbătă ca noile sancţiuni împotriva Rusiei să fie aplicate cât mai curând, întrucât “Rusia nu a întreprins nicio acţiune concretă pentru a pune în aplicare acordul de la Geneva”.
Deocamdată, nu s-a stabilit exact care vor fi acestea, însă, potrivit unor surse citate de AFP, acestea ar putea viza magnaţi din domeniul bancar şi din cel energetic.
Ţintind astfel de persoane, Occidentul urmăreşte nu doar slăbirea economiei Ruse, ci şi diminuarea sprijinului de care se bucură Vladimir Putin din partea oligarhilor ruşi.
Companiile de energie din Europa se declară deschis împotriva sancţiunilor
Pe de altă, mai multe companii din Europa au declanşat un lobby puternic pentru ca sancţiunile impuse Rusiei să nu fie atât de dure cum a ameninţat preşedintele american, Barack Obama, pentru că partenerii europeni ar fi şi ei puternic loviţi, indirect.
Băncile şi companiile europene, scrie The New York Times, sunt de departe mai expuse decât cele americane. Schimburile comerciale dintre Rusia şi UE s-au cifrat în 2012 la aproape 370 de miliarde de dolari, în timp ce pe ralaţia Rusia – SUA, au fost de numai 26 miliarde de dolari.
După anexarea Crimeei de către Rusia, companiile de energie, exportatorii şi marii consumatori de gaz rusesc din Europa, precum şi investitorii, au îndemnat în permanenţă la precauţie.
Nici o industrie europeană nu şi-a oferit sprijinul pentru Rusia într-un mod mai transparent decât au făcut-o companiile energetice. Au vorbit public despre eficacitatea sancțiunilor, dar au făcut şi lobby în spatele scenei pentru a preîntâmpina sancţiunile.
De asemenea, ruşii, care au susţinut public ineficienţa sancţiunilor aplicate de occidentali, s-au străduit să influenţeze Bruxelles-ul şi alte capitale, pentru a împiedica impunerea unora noi.
“Nu trebuie să ne îndepărtăm de Rusia, nici în ceea ce priveşte energia, şi nici politic”, a spus Rainer Seele, preşedintele Wintershall, subsidiară a companiei germane BASF.
„Sanctiunile nu vor ajuta pe nimeni, ele vor afecta nu doar Rusia, ci şi Germania şi Europa”, a mai spus Rainer Seele.
Săptămâna care a trecut, directorii Gazprom au luat legătura cu clienţii şi furnizorii lor din capitalele europene, cerându-le sprijinul şi explicând că Rusia şi Europa sunt vechi parteneri economici ce nu ar trebuit să permită unei crize temporare să ducă la ruperea relaţiilor dintre ele.
Gerhard Roiss, directorul executiv al companiei OMV, care colaborează cu Gazprom de peste cinci decenii, declara vineri, într-un interviu: „Nu se poate vorbi despre sancțiuni, cât timp nu se cunosc consecinţele lor”.
Gerhard Roiss sa întâlnit cu directorul executiv al Gazprom, săptămâna aceasta, și-a reafirmat legăturile lor de afaceri. El a subliniat că actuala criză politică nu este prima care intervine între cele douăpărţi. “Gazul rusesc an a început să curgă în Austria 1968”, anul când sovieticii au invadat fosta Cehoslovacie. „Am avut mai multe situaţii de criză, în cei peste peste 50 de ani, dar gazele naturale nu au fost folosite niciodată ca o armă şi nu ar trebui să le folosim nici acum „, a spus el.
Pe de altă parte, a crescut semnificativ presiunea asupra mediului de afaceri german, după ce Joe Kaeser, directorul executiv al Siemens, s-a întâlnit cu preşedintele Putin, la sfârșitul lunii martie. El nu a fost admonestat de cancelarul german, dar Angela Merkel s-a arătat foarte rece cu el, două zile mai târziu, la semnarea unor contracte cu China.
Visa, prinsă între politica SUA şi cea a Rusiei
Visa, cea mai mare companie din lume în domeniul serviciilor de carduri, a avut cea mai mică creştere din ultimii patru ani, parte din cauza tensiunilor politice din Ucraina.
„Suntem prinși între politica Statelor Unite și politica Rusiei”, a declarat pentru Reuters Byron Pollitt, chief financial officer la Visa, care a mai spus că este de aşteptat ca sancţiunile să aibă impact asupra volumului.
Visa şi MasterCard şi-au suspendat serviciile la două bănci rusești, după primele sancțiuni impuse de preşedintele Barack Obama, rusiei.
Visa speră că va avea „oportunitatea” de a continua afacerile cu Rusia, ceea ce ar fi în beneficiul ambelor părți.
„Avem 100 de milioane de carduri acolo și nu este în interesul nimănui, inclusiv al rușilor, ca aceste carduri să nu fie disponibile „, a mai spus Byron Pollitt.
Visa și MasterCard controlează 90 la sută din piața rusă.
