Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în PNRR, a anunțat joi ministrul Cristian Ghinea.
Ministrul Ghinea a oferit, într-un interviu la Digi24, detalii de ultimă oră ale discuțiilor purtate la Bruxelles, recunoscând că încă există ”diferenţe de opinie” între guvern şi Comisia Europenă în ceea ce priveşte plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Între domeniile cu probleme, Cristian Ghinea a enumerat autostrăzile, irigaţiile, cultura și ”încă câteva”. Ministrul Ghinea a precizat că în şedinţa de coaliţie organizată miercuri seara și împreună cu președintele Iohannis s-a agreat un PNRR cu proiecte totale de de 29,2 de miliarde de euro – adică suma alocată României. Inițial, după ce Comisia alocase suma de 29,2 miliarde, România a suprabugetat PNRR-ul până la 41 de miliarde, cu scopul de a avea de unde să negocieze eventuala respingere a unor proiecte. Numeroase alte state au procedat la fel.
Proiectele suplimentare de la 29 la 41 de miliarde – și revenirea în suma alocată
Inițial România și-a construit PNRR printr-o supraalocare, de la 29,2 miliarde cât avea dreptul să ceară, la 41 de miliarde:
scopul declarat a fost că, depunând mai multe proiecte si ai diverse, crește șansa de a-i fi aprobate proiecte în suma totală, de 29,2 miliarde, alocată.
„Am făcut o primă selecţie ca să ajungem la proiecte de 40 miliarde euro. Pe acestea am lucrat, le-am dezvoltat tehnic. Am început procesul de consultare cu Comisia Europeană. Am primit feedback pe toate. Şi apoi a urmat o propunere din partea noastră ca reducerile din investiții să fie pe zonele mai problematice cu mediul, unde nu erau fixe prin recomandările de ţară şi această propunere în cea mai mare parte a ei a fost acceptată de preşedinte şi coaliţie aseară”, a spus Cristian Ghinea.
„Am trecut aseară cu liderii coaliţiei prin toate cele 350 de linii de investiţie din PNRR. În cele mai multe cazuri vorbim de o reducere a sumelor pentru că au fost cazuri în care, aşa cum ne aşteptam, nu aveam o fundamentare foarte bună a fluxurilor. Nu este nimic dramatic.
M-aş abţine însă de la a da detalii pentru că aş vorbi de nişte negocieri în curs.
De altfel, dacă aţi observat, eu am ţinut aceste negocieri cu Comisia Europeană destul de low profile, ca să zic aşa. Adică nu am simţit nevoia să facem negocierile publice. Nicăieri, în nicio ţară, nu s-au făcut negocierile publice”, a mai afirmat Cristian Ghinea.
Cel puțin 4 domenii cu probleme
Ministrul Ghinea a explicat că ”mai sunt de armonizat diferenţe de opinie” între guvern şi Comisia Europenă. Domeniile propuse spre finanțare care încă nu au acceptul Comisiei Europene sunt:
- infrastructură rutieră
- irigaţii
- fondurile pentru cultură
- fondul pentru Unităţile Administrativ Teritoriale
Din declarațiile ministrului rezultă că România va trebui să renunțe, dacă nu la întreg domeniul, măcar la o parte dintre proiectele propuse spre finanțare.
(Citiți și: ”Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România”)
”Repet, trebuie să ne limităm fronturile de negociere. Nu putem să vrem tot şi mai ales trebuie să avem argumente tehnice foarte bune acolo unde vrem.
Pe autostrăzi avem proiecte care pot fi gata până în 2026. Prioritatea absolută este Autostrada spre Moldova, A7. Acolo suntem fermi, stăm pe această poziţie. Dacă va fi acceptată nu am de unde să vă spun pentru că până la urmă butonul e la Comisie”, a spus Cristian Ghinea.
Toate detaliile PNRR vor apărea după acordul Comisiei
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că negocierile fiind în curs trebuie „să avem răbdare să le terminăm” şi a asigurat că toate detaliile PNRR vor fi prezentate ”la sfârşitul lunii mai” pe baza a ”ceea ce agreem cu Comisia”.
(Citiți și: ”Ministrul Ghinea: România va depune PNRR la Comisie pe 31 mai”)
Ministrul a adresat și un apel parlamentarilor și aleșilor locali, indiferent că sunt din coaliția de guvernare sau din opoziție: ”Acest regulament european prevede că planul trebuie să fie aprobat de Comisie. Tocmai de aceasta spun, hai să avem avem un moment de maturitate politică, hai să stăm uniţi în jurul acestor obiective. Dacă avem ceva de discutat pe fond, discut şi cu opoziţia şi cu toată lumea care trebuie.
Odată agreat hai să avem un moment de unitate în care susţinem aceleaşi lucruri la Bruxelles. Din păcate nu se întâmplă asta şi nu înţeleg de ce avem această garagaţă pe proces, când de fapt obiectivele politice de transformare ale României le înţelegem„.
Criteriile mai dure avantajează România, asigură Cristian Ghinea
În ceea ce privește anunțul Comisiei Europene că va introduce criterii mai dure pentru decontarea banilor alocați planurilor naționale de redresare și reziliență, Ghinea spune că în acest caz România e avantajată.
„Fiind unul dintre cei mai mari recipienți de bani europeni, după ce am avut probleme în trecut, acum avem un sistem de audit care trece de criteriile Comisiei Europene. Am avut o discuție, pe care sistem să mergem la PNRR și decizia luată e să mergem pe auditul de la fondurile europene clasice, ceea ce e o garanție pentru Comisie că nu se vor fura acești bani”, a spus Ghinea.
El a mai spus că termenul pentru depunerea planului este 31 mai şi că ”mai este foarte mult de muncă la partea tehnică”.
Un răspuns
off off mai mai…. din nefericire boala noastra „la noi nu e nicio problema” incurca rezolvarea unor probleme sistemice prin proiecte…. doamne fereste sa raportezi ca ai o problema cat de mica, inseamna ca esti un angajat/director incapabil, iar de imbunatatire prin pasi marunti nu s-a auzit, noi vrem salturi marete…….ce se finanteaza la ora actuala in Romania sunt proiecte fara o valoare adaugata deosebita, pentru ca ele nu rezolva probleme (ca nu avem, sic) exceptie zona de transport rutier dar si acolo traficul nu justifica uneori cheltuielile, cu analize cost beneficiu din pix, sa iasa, ce nu tin cont neaparat de realitate, si de rezolvarea unor probleme, ci doar de absorbtia banilor europeni in capitalul firmelor si salariul angajatilor, e bine si asa, zicem ca pleasca de bani intra in consum, in schimb problemele pe care nu le avem raman …. ma umfla rasul asta cu absobtia pe care fiecare ministru o scoate in fata, de parca eu m-as lauda la final de luna ca am reusit sa-mi cheltui leafa..