Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Infrastructura de transport în PNRR – Ce vrea Comisia și cât poate negocia România

27 aprilie, 2021

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a discutat luni, la Bruxelles, cu comisarul european pentru Transporturi și cu comisarul european pentru Competiție, proiectele de infrastructură propuse spre finanțare prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

În notă optimistă, Cătălin Drulă a anunțat ulterior:  ”Am avut o întâlnire foarte productivă cu doamnele comisar Adina Vălean și Margrethe Vestager. Le mulțumesc amândurora pentru sprijinul acordat priorităților României din domeniul transporturilor și, cu precădere, proiectelor ce le dorim finanțate prin PNRR”.


Cum România a agreeat politic o primă formă a PNRR cu proiecte în valoare totală de 41 miliarde euro, este totuși de așteptat ca în procesul de negociere  lista proiectelor de infrastructură să fie una dintre primele vizate, mai precis scurtate, de Bruxelles. Scopul este acela de a aduce România în limita bugetului alocat: 29,2 miliarde euro.

Patru proiecte posibil agreeate, restul se mai negociază

Ministrul Cătălin Drulă afirma luni că discuțiile de la Bruxelles au fost unele ”aplicate”, pe câteva proiecte. E vorba de:

  • Autostrada A7: Ploiești – Pașcani;
  • Autostrada A8: Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani;
  • Autostrada A3: Nădășelu – Poarta Sălajului;
  • Autostrada A1: Marginea – Holdea.

„Sunt proiecte mature și adaptate vremurilor noastre, prevăzute cu perdele forestiere și stații electrice de încărcare. Infrastructura din România are nevoie urgentă de dezvoltare modernă și echitabilă între regiuni, iar PNRR este o sursă vitală de finanțare pentru țara noastră. Privesc cu încredere către finalizarea negocierilor dintre România și Comisia Europeană și mărturisesc că sunt nerăbdător să ne apucăm de construit”, a declarat ministrul Cătălin Drulă.

În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) adoptat de Guvern, sunt propuse investiții de 4,5 miliarde de euro doar pentru infrastructură rutieră.

(Citiți și: ”Dan Barna despre negocierile pe PNRR: Unele teme nu au fost acceptate. Precizările ministrului Ghinea”)


Acești bani ar finanța 18 proiecte specifice de dezvoltare a infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și conexiuni cu zone relevante din punct de vedere economic, dar și un număr neprecizat de alte ”proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile”.

Celor 4,5 miliarde repartizate infrastructurii rutiere li s-ar adăuga alte 5 miliarde euro pentru cale ferată și metrou.

Poziția Comisiei Europene: Înțelegem nevoile, dar accesați și alte surse de finanțare

Surse de la Bruxelles au declarat pentru CursDeGuvernare.ro că obiecțiile Comisiei sunt unele de natură tehnică, altele de principiu.

Comisia Europeană impune finalizarea tuturor proiectelor finanțate prin Mecanismul de Relansare și Reziliență până la data de 31 decembrie 2026.
Comisia nu este convinsă că România are capacitatea să gestioneze atâtea proiecte în termen atât de scurt. În aceste condiții, este foarte probabil ca Bruxelles-ul să insiste ca România să păstreze în listă doar proiectele asupra cărora nu există dubii că pot fi finalizate.

(Citiți și: ”Au început negocierile informale cu Bruxelles-ul pe PNRR – Cele mai avansate componente, cine și cum negociază și cine decide alocarea de grant sau credit”)

Motivul evident: Comisia vrea ca Mecanismul de Redresare să fie o reală ”poveste de succes” și nu dorește să fie pusă în situația de a impune vreunui stat membru să returneze banii pentru proiectele nefinalizate.

Pe de altă parte, Comisia a transmis deja oficialilor români că înțelege nevoile de dezvoltare a infrastructurii, recomandând însă ca și alte surse să fie accesate pentru satisfacerea acestor nevoi, cu referire în primul rând la componentele  bugetului multianual UE.

Comisia mai cere statelor membre ca planurile lor să respecte prioritățile stabilite de Bruxelles: tranziție verde și digitalizare.

Majoritatea statelor vor întârzia cu PNRR-urile naționale – Importanța capitală a discuțiilor informale

Pe fondul criticilor aduse de PSD și a nemulțumirilor exprimate inclusiv din PNL la adresa formei PNRR propuse spre analiza Comisiei, președintele Iohannis, premierul Cîțu și ministrul Ghinea asigură că planul românesc nu este în pericol.

(Citiți și: ”Ministrul Ghinea: România va depune PNRR la Comisie pe 31 mai”)

”Nu s-a respins nimic pentru că nimic nu s-a depus oficial”, afirma luni Cristian Ghinea, care, după consultări la Cotroceni, a anunțat că termenul la care România va depune formal PNRR este 31 mai.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Termenul recomandat de Comisie este 30 aprilie, dar până marți, 27 aprilie, doar Portugalia își depusese planul. Este de așteptat deci ca majoritatea statelor membre să rateze acest termen, situație în care aceste discuții informale capătă o cu totul altă greutate.

Practic, România va mai dispune de cel mult 30 de zile de negocieri oficiale cu Comisia, iar în acest moment obiectivul european este acela de a lăsa în ”draftul” PNRR cât mai puține chestiuni de negociat. Principiul  nu se aplică doar în cazul României.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Sper ca chiar stiu ce vorbesc si vor face treaba buna. Romania nu isi permite sa piarda nimic din PNRR. In momentul de fata e cea mai mare oportunitate de a pune pe picioare unele domenii foarte importante. Cat despre irigatii, nici nu intra in discutie ca sunt o mare prioritate. Nu stim ce ne asteapta in urmatorii ani si nu putem pierde acele miliarde de euro care ar intra in tara de la exporturile de cereale. Si avem nevoie de valuta pentru import. Simplu!

    1. Ovidiu, atata timp cat proiectele pentru irigatii sunt la nivelul anilor 60-70 cu aspersoare (ceea ce implica o risipa de aprox 50 % a apei utilizate) si nu se merge cu picurator sau alte tehnologii mai noi, unde eficienta este maxima nu cred ca vom atrage ceva pe partea asta, iar in legatura cu acele miliarde pierdute de pe urma exporturilor de cereale poate a venit vremea sa nu mai vindem atata materie prima de f buna calitate la un pret de nimic si sa incepem sa procesam aici in tara ca sa putem exporta produsul finit si sa incepem sa facem zeci de miliarde…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Sper ca chiar stiu ce vorbesc si vor face treaba buna. Romania nu isi permite sa piarda nimic din PNRR. In momentul de fata e cea mai mare oportunitate de a pune pe picioare unele domenii foarte importante. Cat despre irigatii, nici nu intra in discutie ca sunt o mare prioritate. Nu stim ce ne asteapta in urmatorii ani si nu putem pierde acele miliarde de euro care ar intra in tara de la exporturile de cereale. Si avem nevoie de valuta pentru import. Simplu!

    1. Ovidiu, atata timp cat proiectele pentru irigatii sunt la nivelul anilor 60-70 cu aspersoare (ceea ce implica o risipa de aprox 50 % a apei utilizate) si nu se merge cu picurator sau alte tehnologii mai noi, unde eficienta este maxima nu cred ca vom atrage ceva pe partea asta, iar in legatura cu acele miliarde pierdute de pe urma exporturilor de cereale poate a venit vremea sa nu mai vindem atata materie prima de f buna calitate la un pret de nimic si sa incepem sa procesam aici in tara ca sa putem exporta produsul finit si sa incepem sa facem zeci de miliarde…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr