Direcția Națională Anticorupție (serviciul teritorial Alba Iulia) și Serviciul Român de Informații sunt obligate să spună dacă au participat la interceptarea mai multor acuzați dintr-un dosar de fraudă cu fonduri europene și, dacă da, să dezvăluie și identitatea fiecărui membru al echipei de supraveghere.
Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea mai multor persoane trimise în judecată ca DNA și SRI să comunice dacă au colaborat la filarea, interceptarea convorbirilor sau supravegherea persoanelor din dosar și să comunice ce informații au obținut, ba chiar să dezvăluie componenţa echipei, contribuţia şi identitatea fiecărui membru, potrivit Alba24.ro.
Printre inculpaţi se află patru cetăţeni libanezi, un francez, doi notari din Brașov, dar și președintele de la acea vreme a Camerei de Comerţ Cluj, Ştefan Dimitriu, administratorul societăţii De Construcţii Napoca SA, acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă din fonduri europene, înşelăciune, fals în înscrisuri, fals în declaraţii, abuz în serviciu şi infracţiuni de complicitate la unele dintre aceste infracţiuni.
În perioada 2011 – 2014, în contextul derulării unor programe finanţate din fonduri europene, inculpaţii Palada Costin-Gimi, Deniel Luc Henri Marie şi Tudorache Cristina au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat inculpaţii Younes Ziad şi Homsi Ghassan, potrivit unui comunicat DNA. Aceştia au fost sprijiniţi de inculpaţii Iordache Mihail, Luther Simona Mariana, Bachir Mazen, Khalil Saad, toţi având scopul declarat şi urmărit de a obţine, prin mijloace nelegale, finanţarea europeană şi naţională.
Colaborarea dintre DNA și SRI a avut loc în virtutea Protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informații (înregistrat sub nr.00750 şi respectiv sub nr.003064.
Protocolul a fost declasificat de Serviciul Român de Informații sub nr.7505 din 29.03.2018), după ce Curtea Constituțională a CCR a admi, sesizarea Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict intre Parlament si Ministerul Public pe această team și a lăsat în competența instanțelor judecătorești să stabilească dacă s-a încălcat legea prin depășirea compețentelor.
