Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru anul în curs.
Acest rezultat este cu 70% mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similară a fost de puţin peste şase miliarde lei sau 0,65% din PIB-ul pe 2018.
De reţinut, după prima treime din 2016 şi 2017 rezultatele execuţiei bugetare au fost pe excedent. De remarcat atât valoarea de +0,17% de la finele lui aprilie 2017, când efectele gestiunii economice anterioare au prevalat încă asupra efectelor schimbării de politică în gestiunea banilor publici. Precum şi faptul că, odată declanşată, deteriorarea soldului nu poate fi stăpânită, deşi ritmul s-a încetinit considerabil.
În 2017, de la un rezultat de +0,17% din PIB pe patru luni, ne-am dus la -2,88% din PIB pe final de an. În 2019 suntem deja la -1,11% din PIB şi vrem să ne încadrăm în -2,76% din PIB. Aritmetica elementară arată că ar fi necesară o ajustare de 1,4% din PIB pentru a reuşi această performanţă.
Adică avem nevoie de trei miliarde de euro ajustare ( în plus la venituri şi/sau în minus la cheltuieli) pe ultimele opt luni. Dintre care, atenţie, pe ultimele patru luni avem deja programată majorarea cu 15% a pensiilor.
Ritmul de creştere a veniturilor bugetului general consolidat pe primele patru luni a fost de 11%, adică peste cele circa 9% ale PIB estimat pentru anul în curs dar semnificativ sub avansul cu aproape 16% al cheltuielilor.
(Citiți și: ”8, 22 miliarde lei – suma aruncată de guvern în balanță pentru a înclina votul de partea sa”)
Practic, nu creşterea veniturilor a fost prea mică, ci creşterea cheltuielilor angajate a fost prea mare.
De unde ar rezulta şi sensul de ajustare al finanţelor publice, în absenţa probabilă a unei majorări de fiscalitate, dat fiind că suntem în an electoral și va urma încă unul.
(Citiți și: ”Datoria publică – împrumutăm mai mult decât restituim. Datoria crește sau scade?”)
Raportarea la PIB este elocventă. Veniturile pe primele patru luni au crescut de la 9,5% la 9,7%, dar cheltuielile s-au majorat de la 10,1% la 10,8%. Cu 0,2 puncte procentuale pe plus la venituri şi 0,7% pp pe minus la cheltuieli, ce putea să rezulte decât un deficit bugetar majorat cu 0,5 pp. Dacă o să o ţinem tot aşa, de la 3% din PIB deficit în 2018 ne ducem undeva spre 4,5% din PIB deficit pe 2019.
Simplificat pe segmente de cheltuieli, cele 0,7 pp care au dat cu minus din cheltuieli majorate s-au împărţit simplificat după cum urmează: 0,4 pp ( de la 2,8% din PIB la 3,2% din PIB) la cheltuieli de personal, 0,2 pp ( de la 3,4% la 3,6% din PIB) la asistenţa socială şi 0,1% la dobânzi, plătite în contul datoriei statului (de la 0,5% la 0,6%).
Patru cinci din creşterea deficitului, din operaţiuni financiare
Dar marea noutate este că, dacă se compară datele la patru luni din 2018 şi 2019, se poate observa cum doar o cincime din creşterea deficitului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a venit din execuţia propriu-zisă, în timp ce partea covârşitoare, de patru cincimi, a apărut după contabilizarea operaţiunilor financiare.
Oarecum suprinzător, bugetul de stat a consemnat o valoare mai bună cu 2,4 miliarde lei, evoluţiile în minus fiind la celelalte principale bugete componente ale bugetului general consolidate. Cu observaţia importantă că bugetul asigurărilor sociale de stat va trebui echilibrat, potrivit legii, prin subvenţii din partea bugetului de stat ( minusul de 1,75 miliarde lei nu prea „rimează” cu anumite declaraţii).
Una peste alta, se pune întrebarea dacă şi cum se mai pot limita obligaţiile asumate de stat, prea mari pentru sumele care s-a demonstrate că pot fi colectate. Precum şi cum am mai putea ţine sub control angajarea unor noi împrumuturi, necesare pentru a asigura respectarea angajamentelor deja luate hazardat, fără sustenabilitate pe termen lung.
