La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Datoria publică – împrumutăm mai mult decât restituim. Datoria crește sau scade?

de Marin Pana , 28.5.2019

Datoria publică este singurul indicator cu care ne-am încadrat în permanenţă cerinţelor de la Maastricht pentru adoptarea euro.

Adusă la zero prin decizie politică în „perioada de tristă amintire”, ea a revenit în perioada de tranziţie la valori modice, pentru a fi triplată în criză, undeva de la 13% din PIB în 2008 spre 39% din PIB în 2014.

Maastricht – 60%? Doar dacă ne împrumutăm cu dobândă de maxim 3%

Deşi suntem departe de pragul de 60% din PIB stabilit drept criteriu de evaluare pentru aderarea la Eurozonă, costurile actuale de împrumut sunt cu mult peste cele în baza cărora s-a stabilit acest prag.
Respectiv dobânzi de aproape 5% pentru România în prezent, faţă de 3%, nivelul care în teorie ar fi fost de acceptat pentru a avea un echilibru primar al finanţelor publice.

Problema: Împrumutăm mai mult decât restituim

În aceste condiţii, se pune întrebarea dacă în prezent datoria externă creşte sau scade şi cum ar fi mai bine să gestionăm banii publici, în condiţiile în care de la aderarea la UE încoace am împrumutat sistematic mai mult decât am restituit iar stocul de datorie a crescut în permanenţă, fie ea criză sau nu.

Răspunsul este unul mai complicat, deoarece de patru ani încoace datoria externă a crescut în termeni absoluţi ( miliarde euro) dar s-a redus în termeni relativi ( % din PIB).

Cu alte cuvinte, statul român a continuat să se împrumute mai mult decât pentru a „rostogoli” vechile datorii, dar ritmul a fost ceva mai redus decât cel de creştere a PIB exprimat în euro.

Şi da, şi nu

Dacă privim rezultatul de anul trecut (încă 6,1 miliarde de euro împrumutaţi) ca medie între a sumelor de care am avut nevoie în anii de criză 2011 şi 2012, ar trebui să fim îngrijoraţi, tocmai pentru că acum suntem pe un parcurs de creştere robustă şi nu de revenire timidă precum în urmă cu şapte-opt ani.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

Dacă ne luăm după raportarea la PIB, aflată (încă) în scădere, am putea concluziona că ne putem permite să accesăm alţi noi bani fără a afecta un indicator la care stăm destul de bine pe hârtie.

Doar că problema apare atunci când ne gândim la ce dobândă ne împrumutăm şi, dacă nu cumva, dat fiind nivelul mult mai ridicat decât media dobânzilor pentru alte state UE, ca efort de rambursare cele 60% din PIB limită ar fi, traduse în termenii economiei româneşti, undeva sub 40% din PIB.

Cum se îndatorează ceilalți

Experienţa altora din aceeaşi ligă europeană cu noi arată că ei au preluat sugestia germană de reducere susţinută a datoriei publice ca procentaj în PIB. Este cazul pentru Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi Croaţia, ultimele două interesate ca şi noi de accesul pe termen mediu în Zona Euro.

După cum se poate observa, trimiterea la valorile mari ale datoriei publice are relevanţă pentru ţările care se situează peste pragul de 60% din PIB, dar nu explică de ce scăderile au fost mult mai pronunţate decât la noi în Bulgaria, care are o datorie mult mai mică în termeni relativi sau în Cehia, economie de dimensiuni comparabile ca PIB.

Venituri în lei, datorii în euro. Datorii pentru ce? 

De reţinut, pentru plata datoriei evoluţia cursului de schimb este esenţială, deoarece suntem expuşi riscului valutar. Sumele pe care le strângem la buget şi din care facem şi plăţile aferente datoriei externe ( dobânzi şi comisioane) sunt în lei iar plăţile se exprimă în euro. Dacă am fi calculat PIB-ul din 2018 pe palierul unde ne-am repliat în 2019 ( cam de la 4,65 lei/euro la 4,75 lei/euro, fără „farmacie”), datoria externă ar fi fost nu în scădere de la 35,2% la 35,0%, ci în creştere la 35,6% din PIB.

Cu ale cuvinte suntem la limită cu luarea de noi împrumuturi iar tendinţa de a crede că ne putem împrumuta la sistematic la limita indicatorilor economici fără a lua seama la consecinţe s-ar dovedi inevitabil falimentară pe termen lung. Termen pe care vor rămâne unii să plătească timp de ani de zile datoriile făcute de alţii pentru consum „la zi”.

Ideea nu este dacă să ne împrumutăm în plus sau nu, ci dacă se justifică realmente ( pentru ce să plătim pe termen lung, dacă nu pentru ceva care să rămână pe termen lung, respectiv investiţii în „spitale, şcoli, şosele”) şi la ce preţ ( adică să evităm îndatorarea suplimentară pe trend de creştere al dobânzilor cerute – de altfel singurul din UE în cazul nostru – şi de potenţială depreciere a monedei naţionale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.5.2019

2 comentarii

  1. Maybelu Ciordache
    29.5.2019, 10:59 am

    Economia de tarabă a lui Iliescu and Comp. – Năstase,culminând cu triada mafiotă Socol-Vâlcov-Teodorovici nu permite dezvoltarea economică, ci doar parazitarea din partea statului a acelor agenţi economici viabili, pentru a-i împiedica să se dezvolte şi să influenţeze viaţa politică… Cel puţin în privinţa asta au eşuat!

  2. Medelin
    30.5.2019, 2:07 pm

    Este normal sa te imprumuti la banca atunci cand vrei sa faci o investitie profitabila, dar este o mare problema sa te imprumuti la banca doar ca sa ai bani de cheltuiala (cand nu iti ajunge salariul), pentru ca in curand vine si scadenta, trebuie sa achiti datoria la banca + dobanda, iar salariul nu iti ajunge.

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->