fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Datoria publică – împrumutăm mai mult decât restituim. Datoria crește sau scade?

de Marin Pana , 28.5.2019

Datoria publică este singurul indicator cu care ne-am încadrat în permanenţă cerinţelor de la Maastricht pentru adoptarea euro.

Adusă la zero prin decizie politică în „perioada de tristă amintire”, ea a revenit în perioada de tranziţie la valori modice, pentru a fi triplată în criză, undeva de la 13% din PIB în 2008 spre 39% din PIB în 2014.

Maastricht – 60%? Doar dacă ne împrumutăm cu dobândă de maxim 3%

Deşi suntem departe de pragul de 60% din PIB stabilit drept criteriu de evaluare pentru aderarea la Eurozonă, costurile actuale de împrumut sunt cu mult peste cele în baza cărora s-a stabilit acest prag.
Respectiv dobânzi de aproape 5% pentru România în prezent, faţă de 3%, nivelul care în teorie ar fi fost de acceptat pentru a avea un echilibru primar al finanţelor publice.

Problema: Împrumutăm mai mult decât restituim

În aceste condiţii, se pune întrebarea dacă în prezent datoria externă creşte sau scade şi cum ar fi mai bine să gestionăm banii publici, în condiţiile în care de la aderarea la UE încoace am împrumutat sistematic mai mult decât am restituit iar stocul de datorie a crescut în permanenţă, fie ea criză sau nu.

Răspunsul este unul mai complicat, deoarece de patru ani încoace datoria externă a crescut în termeni absoluţi ( miliarde euro) dar s-a redus în termeni relativi ( % din PIB).

Cu alte cuvinte, statul român a continuat să se împrumute mai mult decât pentru a „rostogoli” vechile datorii, dar ritmul a fost ceva mai redus decât cel de creştere a PIB exprimat în euro.

Şi da, şi nu

Dacă privim rezultatul de anul trecut (încă 6,1 miliarde de euro împrumutaţi) ca medie între a sumelor de care am avut nevoie în anii de criză 2011 şi 2012, ar trebui să fim îngrijoraţi, tocmai pentru că acum suntem pe un parcurs de creştere robustă şi nu de revenire timidă precum în urmă cu şapte-opt ani.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

Dacă ne luăm după raportarea la PIB, aflată (încă) în scădere, am putea concluziona că ne putem permite să accesăm alţi noi bani fără a afecta un indicator la care stăm destul de bine pe hârtie.

Doar că problema apare atunci când ne gândim la ce dobândă ne împrumutăm şi, dacă nu cumva, dat fiind nivelul mult mai ridicat decât media dobânzilor pentru alte state UE, ca efort de rambursare cele 60% din PIB limită ar fi, traduse în termenii economiei româneşti, undeva sub 40% din PIB.

Cum se îndatorează ceilalți

Experienţa altora din aceeaşi ligă europeană cu noi arată că ei au preluat sugestia germană de reducere susţinută a datoriei publice ca procentaj în PIB. Este cazul pentru Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi Croaţia, ultimele două interesate ca şi noi de accesul pe termen mediu în Zona Euro.

După cum se poate observa, trimiterea la valorile mari ale datoriei publice are relevanţă pentru ţările care se situează peste pragul de 60% din PIB, dar nu explică de ce scăderile au fost mult mai pronunţate decât la noi în Bulgaria, care are o datorie mult mai mică în termeni relativi sau în Cehia, economie de dimensiuni comparabile ca PIB.

Venituri în lei, datorii în euro. Datorii pentru ce? 

De reţinut, pentru plata datoriei evoluţia cursului de schimb este esenţială, deoarece suntem expuşi riscului valutar. Sumele pe care le strângem la buget şi din care facem şi plăţile aferente datoriei externe ( dobânzi şi comisioane) sunt în lei iar plăţile se exprimă în euro. Dacă am fi calculat PIB-ul din 2018 pe palierul unde ne-am repliat în 2019 ( cam de la 4,65 lei/euro la 4,75 lei/euro, fără „farmacie”), datoria externă ar fi fost nu în scădere de la 35,2% la 35,0%, ci în creştere la 35,6% din PIB.

Cu ale cuvinte suntem la limită cu luarea de noi împrumuturi iar tendinţa de a crede că ne putem împrumuta la sistematic la limita indicatorilor economici fără a lua seama la consecinţe s-ar dovedi inevitabil falimentară pe termen lung. Termen pe care vor rămâne unii să plătească timp de ani de zile datoriile făcute de alţii pentru consum „la zi”.

Ideea nu este dacă să ne împrumutăm în plus sau nu, ci dacă se justifică realmente ( pentru ce să plătim pe termen lung, dacă nu pentru ceva care să rămână pe termen lung, respectiv investiţii în „spitale, şcoli, şosele”) şi la ce preţ ( adică să evităm îndatorarea suplimentară pe trend de creştere al dobânzilor cerute – de altfel singurul din UE în cazul nostru – şi de potenţială depreciere a monedei naţionale).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.5.2019

2 comentarii

  1. Maybelu Ciordache
    29.5.2019, 10:59 am

    Economia de tarabă a lui Iliescu and Comp. – Năstase,culminând cu triada mafiotă Socol-Vâlcov-Teodorovici nu permite dezvoltarea economică, ci doar parazitarea din partea statului a acelor agenţi economici viabili, pentru a-i împiedica să se dezvolte şi să influenţeze viaţa politică… Cel puţin în privinţa asta au eşuat!

  2. Medelin
    30.5.2019, 2:07 pm

    Este normal sa te imprumuti la banca atunci cand vrei sa faci o investitie profitabila, dar este o mare problema sa te imprumuti la banca doar ca sa ai bani de cheltuiala (cand nu iti ajunge salariul), pentru ca in curand vine si scadenta, trebuie sa achiti datoria la banca + dobanda, iar salariul nu iti ajunge.

Lăsați un comentariu


Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult

Europa

BCE semnalează că ar putea reduce dobânzile și mai mult

Adrian N Ionescu

Banca Centrală Europeană (BCE) are instrumentele necesare, inclusiv posibilitatea reducerii ratei dobânzii, pentru a preveni orice apreciere suplimentară a monedei euro, care ar afecta inflaţia,… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Bugetul întârzie deoarece trebuie inversate măsuri care au avut un efect devastator asupra finanțelor publice

Vladimir Ionescu

Ținta de deficit pentru acest an rămâne de circa 7% din PIB, întârzierea fiind generată de nevoia de a remedia ”măsuri care au avut un… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat normele metodologice pentru noua amânare a plății ratelor

Vladimir Ionescu

Executivul a adoptat în ședința de guvern de miercuri propunerea Ministerului de Finanțe de a continua și după 1 ianuarie 2021 măsurile de sprijin acordate… Mai mult

Europa

S&P ameniță cu retrogradarea 13 giganți petrolieri, din cauza creșterii riscurilor legate de schimbările climatice

Adrian N Ionescu

S&P Global Ratings a avertizat că ar putea coborî ratingurile unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil, Shell, Chevron sau Total, „pentru a reflecta riscurile în creștere… Mai mult