Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Sociologul Dumitru Sandu: De 10 ani, nicio cercetare pe diaspora – cu ce să faci politici privind migrația?

de Mariana Bechir , 8.11.2018

Ideea autorităților că emigranții români ar putea fi înlocuiți cu imigranți din țările mai sărace este una care costă mai mult decât folosirea propriei resurse umane, potrivit profesorului Dumitru Sandu, care a susținut marți seara o prezentare despre Criza forței de muncă și migrație.

Pornind de la această concluzie, profesorul Sandu insistă că România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune.

Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.

Aproximativ 3,6 milioane de români trăiesc în străinătate, iar circa 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani (în 2015) aveau planuri clare de emigrare. Efectele: declinul și îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă în mai multe sectoare eocnomice, dezvoltare neuniformă, problema copiilor lăsați în țară etc.

Cu toate acestea, guvernanții nu par interesați nici în disecarea fenomenului, și nici în diminuarea emigrărilor sau revenirea celor plecați.

Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, explică profesorul Sandu, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local, și prin concentrarea pe cauzelor economice și non-economice care determină emigrarea și revenirea în țară.

Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția în cazul Non-economic reasons to emigrate from Romania are especially and increasingly important for young Romanians. One can capture them by surveys or from social movements.

Condițiile necesare pentru a convinge parte din emigrați să revină

În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București) este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:

  • un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
  • implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local

Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică, așa cum se observă și în cazul celor din Slovacia și Letonia.

Pe de altă parte, se observă o similaritate și cu tinerii italienii, întrucât motivele neeconomice sunt și ele foarte importante (educația, corupția din țara natală, dorința de a dobândi noi abilități):

Sursa: Dumitru Sandu

Principalul motiv al revenirii îl reprezintă familia, atât în cazul tinerilor din România, cât și al celor din Italia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult

Stiri

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Vladimir Ionescu

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să… Mai mult

Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult