La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Sociologul Dumitru Sandu: De 10 ani, nicio cercetare pe diaspora – cu ce să faci politici privind migrația?

de Mariana Bechir , 8.11.2018

Ideea autorităților că emigranții români ar putea fi înlocuiți cu imigranți din țările mai sărace este una care costă mai mult decât folosirea propriei resurse umane, potrivit profesorului Dumitru Sandu, care a susținut marți seara o prezentare despre Criza forței de muncă și migrație.

Pornind de la această concluzie, profesorul Sandu insistă că România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune.

Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.

Aproximativ 3,6 milioane de români trăiesc în străinătate, iar circa 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani (în 2015) aveau planuri clare de emigrare. Efectele: declinul și îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă în mai multe sectoare eocnomice, dezvoltare neuniformă, problema copiilor lăsați în țară etc.

Cu toate acestea, guvernanții nu par interesați nici în disecarea fenomenului, și nici în diminuarea emigrărilor sau revenirea celor plecați.

Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, explică profesorul Sandu, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local, și prin concentrarea pe cauzelor economice și non-economice care determină emigrarea și revenirea în țară.

Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția în cazul Non-economic reasons to emigrate from Romania are especially and increasingly important for young Romanians. One can capture them by surveys or from social movements.

Condițiile necesare pentru a convinge parte din emigrați să revină

În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București) este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:

  • un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
  • implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local

Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică, așa cum se observă și în cazul celor din Slovacia și Letonia.

Pe de altă parte, se observă o similaritate și cu tinerii italienii, întrucât motivele neeconomice sunt și ele foarte importante (educația, corupția din țara natală, dorința de a dobândi noi abilități):

Sursa: Dumitru Sandu

Principalul motiv al revenirii îl reprezintă familia, atât în cazul tinerilor din România, cât și al celor din Italia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Parlamentul European respinge solicitarea PSD de a dezbate respectarea statului de drept în România

Iulian Soare

Parlamentul European a respins miercuri o solicitare formulată de europarlamentari PSD de aintroduce pe ordinea de zi o dezbatere privind statul de drept în România.… Mai mult

Stiri

Educația din ”România Educată” a atras doar 30% din fondurile europene alocate

Razvan Diaconu

Nu avem resurse financiare nelimitate pentru a rezolva toate problemele educației peste noapte, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la lansarea celei de-a doua etape… Mai mult

Stiri

Document / Strategia Comisiei privind securitatea 5G: statele membre pot aplica restricții pentru furnizorii considerați cu risc

Iulian Soare

Comisia Europeană a dat publicității, miercuri, un ”set comun de instrumente” care conțin ”măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de… Mai mult

Europa

Handelsblatt: Germania deține probe că Huawei a cooperat cu autoritățile chineze în domeniul securității

Iulian Soare

Guvernul german se află în posesia unor probe care arată că Huawei, primul producător mondial de echipament de telecomunicaţii, a colaborat cu serviciile chineze de… Mai mult

Stiri

România – la jumătatea topului global al competitivității resurselor umane. Bucureştiul – mai jos

Adrian N Ionescu

România este plasată pe locul 64 (din 132 de ţări) și Bucureștiul pe 86 (din 155 de oraşe ale lumii) în Topul Indicelui Global al… Mai mult

Stiri

A doua asumare de răspundere a guvernului PNL: alegeri locale în două tururi. Toate modificările la lege

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a venit miercuri în fața Parlamentului unde și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege de modificare a Legii alegerilor locale. Spre… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Lipsa unei educații de calitate, o amenințare pentru dezvoltarea României

Vladimir Ionescu

„Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României”, țară ce se confruntă, în epoca Inteligenţei Artificiale, cu o problemă endemică de analfabetism… Mai mult