Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Sociologul Dumitru Sandu: De 10 ani, nicio cercetare pe diaspora – cu ce să faci politici privind migrația?

de Mariana Bechir , 8.11.2018

Ideea autorităților că emigranții români ar putea fi înlocuiți cu imigranți din țările mai sărace este una care costă mai mult decât folosirea propriei resurse umane, potrivit profesorului Dumitru Sandu, care a susținut marți seara o prezentare despre Criza forței de muncă și migrație.

Pornind de la această concluzie, profesorul Sandu insistă că România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune.

Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.

Aproximativ 3,6 milioane de români trăiesc în străinătate, iar circa 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani (în 2015) aveau planuri clare de emigrare. Efectele: declinul și îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă în mai multe sectoare eocnomice, dezvoltare neuniformă, problema copiilor lăsați în țară etc.

Cu toate acestea, guvernanții nu par interesați nici în disecarea fenomenului, și nici în diminuarea emigrărilor sau revenirea celor plecați.

Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, explică profesorul Sandu, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local, și prin concentrarea pe cauzelor economice și non-economice care determină emigrarea și revenirea în țară.

Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția în cazul Non-economic reasons to emigrate from Romania are especially and increasingly important for young Romanians. One can capture them by surveys or from social movements.

Condițiile necesare pentru a convinge parte din emigrați să revină

În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București) este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:

  • un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
  • implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local

Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică, așa cum se observă și în cazul celor din Slovacia și Letonia.

Pe de altă parte, se observă o similaritate și cu tinerii italienii, întrucât motivele neeconomice sunt și ele foarte importante (educația, corupția din țara natală, dorința de a dobândi noi abilități):

Sursa: Dumitru Sandu

Principalul motiv al revenirii îl reprezintă familia, atât în cazul tinerilor din România, cât și al celor din Italia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult