joi

28 martie, 2024

5 noiembrie, 2015

klaus iohannis profilPreședintele Klaus Iohannis a anunțat joi că invită la consultările pentru formarea guvernului un nou actor social – în premieră, a spus el – reprezentanții societății civile și reprezentanții protestatarilor. Aceștia sunt invitați să spună care ar trebui să fie profilul viitorului cabinet și ce ar trebui să facă el.

Apare, însă, o mare problemă: Dacă organizațiile neguvernamentale vor fi reprezentate de liderii lor, Strada încă nu a hotărât prin cine își va prezenta revendicările.

Administrația Prezidențială a anunțat că îi invită pe manifestanți să indice persoanele care au un grad ridicat de reprezentativitate pentru mișcările civice din ultimele zile. Propunerile se pot transmite la adresa de email consultari@presidency.ro până joi, 5 noiembrie a.c., ora 24.00, cu specificarea datelor de contact.”


***

În opinia sociologului Cătălin Augustin Stoica, invitația este una cu tăiș dublu: „Poate avea efecte contrare celor dorite. Asta, dacă presupunem că invitația a fost făcută cu bună credință și nu cu scopul de a diviza, de a rupe Piața, pentru că va provoca contestări în interiorul lor. Există și posibilitatea asta.”

Sociologul Augustin Stoica se teme ca invitația ar putea face parte din seria concesiilor de manieră ritualică folosite în contexte furtunoase : “Avem exemple. Au existat consultări pe legea Big Brother. Au fost invitați la Cotroceni, cei de acolo au spus da, da, și legea a fost promulgată tot în forma criticată de societatea civilă. Sau legea votului prin corespondență. Ați văzut în ce formă a trecut legea?”

Cine sunt societatea civilă și Strada și cum se (auto)nominalizează

mircea-kivuSociologul Mircea Kivu (foto) crede că ideea președintelui pare bună, în principiu, dar problema este cum vor fi găsiți “reprezentanții ăștia, ai Străzii, pentru că, în general, mișcările din Piața Universității nu au niște lideri asumați.”


Chiar și în privința reprezentanților ONG-urilor există riscul unor “auto-nominalizări foarte contestate”: „Asociația pentru Implementarea Democrației (condusă de Alexandru Cumpănașu – n. red.), de exemplu. L-am văzut și pe domnul Mircea Dogaru, care a reapărut”, explică Mircea Kivu.

Mircea Dogaru este liderul Asociației cadrelor militare în rezervă și a semnat în 2012 un pact cu USL prin care stabileau desființarea DNA, iar anul  trecut a felicitat Kremlinul anexarea Crimeei.

La ce fel de schimbări poate spera, de obicei, Strada

Strada nu poate avea niciodată decât victorii punctuale. Importante, da, dar care nu schimbă pe termen lung – cel puțin asta este opinia unanimă a sociologilor :

Protestele au avut victorii punctuale, cum a fost apărarea lui Arafat sau Roșia Montană, demisia lui Piedone, a lui Ponta, dar dacă vor schimbare pe termen mediu și lung, rezistentă, trebuie să formeze partide politice, altele decât cele existente”, explică Alin Teodorescu.

catalin stoicaCătălin Augustin Stoica (foto) are dubii chiar și în ceea ce privește dreptul de a trece integral demisia fostului premier în palmaresul protestatarilor: „Atribuim demisia lui Victor Ponta celor care au ieșit în stradă. Da, este și meritul lor, însă nu avem informații despre ceea ce s-a întâmplat în culise.

Dacă judecăm la rece, acesta a fost momentul cel mai bun pentru Ponta ca să plece de la guvernare. Nu s-a retras când a fost contestat pentru chestiuni la fel de grave din punct de vedere al moralității actelor sale: plagiatul, punerea sub acuzare, trimiterea în judecată etc.

În opinia mea, în realitate au existat și calcule personale, și de partid, ale celor care au luat anumite decizii.

alin teodorescuEste însă o oportunitate de a obține câteva măsuri concrete, crede sociologul Alin Teodorescu (foto):

Te duci la președinte și îi spui: Nu autorizezi un nou guvern până când prim-ministrul desemnat nu semnează o hârtie prin care spune: schimb legea partidelor, schimb legea cutare, schimb legea cutare, în termen de 30, 60 sau 90 de zile.

Să-și facă o listă de revendicări pe care să o ducă la președinte și să spună asta e lista. Nu să spună vrem să reduceți corupția„.

ONG-urile și revendicarea organizată și profesionistă: prima listă pentru Klaus Iohannis

Cinci ONG-uri foarte cunoscute – ExpertForum (EFOR), Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) şi Asociaţia Pro Infrastructură – au elbaorat deja o listă cu revendicări concrete:

  • Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct, pentru a înlătura pericolul de „oligopol” al partidelor mari
  • Anularea mandatelor celor 552 primari şi 4791 consilieri migratori pe OUG 55/2014
  • Înlocuirea actualului Avocat al Poporului, Victor Cirobea, cu o persoană competentă, neutră politic şi aptă să-şi îndeplinească mandatul în interes public.
  • Aprobarea înfiinţării Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate
  • Respingerea iniţiativelor existente în Parlament care vizează slăbirea mecanismelor de luptă anticorupţie
  • Întărirea DNA şi a Parchetelor prin oferirea posibilităţii tehnice de a efectua interceptări, pentru a nu ma depinde de tehnica SRI
  • Dizolvarea actualelor Comisii de Control SRI şi SIE din Parlament şi desemnarea unor parlamentari credibili, care să efectueze anchete serioase şi să ofere explicaţii publice pentru activităţile serviciilor secrete, plus un control bugetar eficient.
  • Demiterea şefilor de companii publice cu probleme legale (cazul CE Oltenia) și înlocuirea celor numiți prin încălcarea legii privind managementul profesionist la companii precum CFR Marfă, CNADNR, Aeroporturi Bucureşti, CN Hunedoara etc.

ONG-urile care nu mai cred în consultările președintelui după Legile Big Brother

Alte cinci foarte cunoscute ONG-uri – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Activewatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Miliția Spirituală – au anunțat însă că refuză invitația, după conflictul pe care l-au avut luna trecută cu Administrația Prezidențială.

Acestea asociații au participat la consultări pe marginea proiectului Legii Big Brother, au prezentat mai multe amendamente, dar toate au fost ignorate.

Exact cu o lună în urmă, ele i-au transmis președintelui Klaus Iohannis că vor ignora alte invitații la discuții:

„Pentru a rămâne consecvenți principiilor esențiale de transparență decizională, care v-au fost prezentate în multe întâlniri, considerăm că, în cazul în care veți decide că promulgarea legii este mai importantă decât respectarea principiilor susținute public de dumneavoastră, singura soluție logică pentru noi este să considerăm orice initiativă viitoare a Președinției de a consulta organizațiile semnatare este irelevantă, fiind lipsită de consecințe practice”, i-au transmis președintelui Iohannis, pe 6 octombrie, cele cinci organizații care acum nu vor merge la Cotroceni.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: