Socialiștii și democrații europeni vor organiza, sâmbătă, La București, un miting la care sunt așteptați să participe candidatul lor principal la alegerile UE Nicolas Schmit, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și fostul premier suedez Stefan Löfven.
România este o destinație de top în acest an pentru lideri europeni, candidați și militanți politici.
Prima a fost familia de centru dreapta, PPE, ai cărei lideri s-au reunit în România luna trecută pentru marele eveniment de nominalizare a Ursulei von der Leyen de la Congresul Partidului Popular European organizat la București.
Miercuri, 3 aprilie, a fost rândul președintelui Consiliului, Charles Michel. Însoțit de premierul Belgiei Alexander De Croo și de alți lideri ai UE, Michel a mers la Palatul Prezidențial de la Cotroceni pentru a discuta despre prioritățile pentru următorii cinci ani.
De ce se întâmplă asta? Politico a căutat răspunsul.
Argumente ale lui Victor Negrescu și Siegfried Mureșan
„Este prima dată când ne concentrăm atât de mult pe România”, a declarat pentru Politico Victor Negrescu, europarlamentar S&D și fost ministru român al afacerilor UE.
„Suntem singura țară din UE care organizează toate tururile de alegeri în acest an – locale, europene, parlamentare și prezidențiale”, a spus și europarlamentarul de centru-dreapta Siegfried Mureșan. „Suntem un stat implicat în luptă, în special în lupta împotriva extremismului”.
Atât Negrescu, cât și Mureșan au citat un sprijin din ce în ce mai mare pentru partidele naționaliste anti-ucraina, în special pentru nou-venitul AUR, care ocupă locul doi în preferințele electoratului, cu aproximativ 19%, conform sondajelor Politico.
Explicațiile șefei biroului din România a Konrad Adenauer Stiftung
Katja Christina Plate, șefa biroului Konrad Adenauer Stiftung din România, a spus că marea focalizare europeană are „motive geo-strategice în primul rând”.
Ea a invocat „locația țării la Marea Neagră, între Ucraina și Balcanii de Vest”, poziția pro-europeană a țării și creșterea economică puternică.
România a jucat un rol cheie în transportul de arme al NATO către Ucraina, iar luna trecută a început construcția celei mai mari baze militare a Alianței din Europa, care va găzdui 10.000 de militari și va consolida prezența NATO pe flancul estic.
Spre deosebire de Bulgaria, Serbia, Slovacia sau de Ungaria, majoritatea românilor resping influența rusă, iar sprijinul ferm al țării pentru Ucraina a transformat România într-o „o ancoră a stabilității în regiune”, a mai spus Katja Christina Plate.
Președintele României Klaus Iohannis este, de asemenea, creditat că a rezistat presiunii de a reduce sprijinul pentru Kiev. „Când cerealele ucrainene ne-au inundat piețele, noi am fost singura țară de graniță care nu a luat măsuri unilaterale împotriva Ucrainei, în ciuda presiunii mari din partea fermierilor români, și au existat consecințe negative ale acestor importuri… am spus mereu că nu vom întoarce spatele vecinilor noștri ucraineni”, a precizat Siegfried Mureșan.
Dar atenția asupra celei de-a șasea țări ca mărime a UE după populație (19 milioane) evidențiază, de asemenea, munca care mai trebuie făcută. În ciuda economiei sale în creștere, România suferă de o exod masiv de creiere, cu indicatori precum ratingul Transparency International indicând corupția generalizată și clientism, inclusiv în politică. „Dezvoltarea dinamică a economiei și a societății este încetinită de o dezvoltare politică, sau mai degrabă de o subdezvoltare a acesteia”, a argumentat Plate.
Ce riscă PSD și PNL cu listele comune
Observatorii au criticat, de asemenea, și decizia partidelor de centru-dreapta și de centru-stânga, PNL și PSD, de a candida pe o listă comună pentru viitoarele alegeri UE. Partidele guvernează România în coaliție, dar prezentarea unei liste comune ar putea avea efecte contrare, a argumentat șefa biroului Konrad Adenauer Stiftung din România, dacă ”oamenii ajung la concluzia că partidele nu fac altceva decât să se mențină la putere”.
Întrebat despre acest risc, Siegfried Mureșan de la PNL a spus: „Este într-adevăr esențial ca partidul meu să-și mențină profilul de partid de centru-dreapta, pro-european, cu o agendă clară în materie de economie… securitate și apărare… și sprijin pentru fermieri”.
Victor Negrescu, de la PSD, a argumentat că munca în echipa dă roade. „Mulțumită acestei mari coaliții, am fost capabili, conform sondajelor recente, să contrabalansăm ascensiunea extremei drepte și a mișcării populiste”, a spus el. „Este ca în fotbal, suntem concurenți în România, dar uneori trebuie să joci și la echipa națională.”
(Citiți și: ”Congres PPE la București / Klaus Iohannis vorbește de maturitate politică, Karl Nehammer de migrație, Donald Tusk despre război”)
***
