Italia, care preia de la 1 iulie preşedinţia prin rotaţie a UE, ar putea fi decisivă în decizia Consiliului European de a-l propune pe Jean-Claude Juncker preşedinte al Comisiei Europene. Iar premierul italian nu mai îşi declară cu obstinaţie opoziţia faţă de luxemburghez, ci pune condiţii pentru susţinerea lui.
Premierul Matteo Renzi (foto) a stabilit ca prioritate a preşedinţiei italiene a UE stimularea creşterii economice, fără de care i-ar fi aproape imposibil să reducă datoria ţării sale, situată astăzi la 130% din PIB. Iar în acest sens vrea o relaxare a regulilor bugetare ale UE.
Spre deosebire de premierii precedenţi italieni, Matteo Renzi are capacitatea de a negocia, întrucât poziţia sa a fost consolidată de rezultatul bun al alegerilor europene în ţara sa. După numai patru luni la putere, a reuşit să îi învingă pe eurosceptici şi să obţină cel mai bun scor din anii ’50 încoace.
Socialiştii europeni au anunţat că îl vor sprijini pe Jean-Claude Juncker să devină preşedintele CE doar dacă acesta va susţine ideea premierului italian de a exista mai multă flexibilitate în interpretarea regulilor bugetare impuse de pactul de Stabilitate şi Creştere.
“Este condiţia lui Renzi pentru a sprijini orice candidat”, a spus Hannes Swoboda, care a fost, până miercuri, la alegerea lui Martin Schulz, liderul socialiştilor din PE.
Aceeaşi idee a fost reluată şi de Martin Schulz, care pare să se fi consolat cu ideea că nu va deveni preşedintele Comisiei Europene şi căruia I se va oferi, foarte probabil, postul de preşedinte al PE, pe care l-a ocupat şi înainte.
„Cu toate acestea, grupul nostru va susţine un preşedinte CE numai dacă acesta este pregătit să accepte marile provocări ale UE, şi anume sfârşitul austerităţii, lupta împotriva şomajului în masă – mai ales în rândul tinerilor -, limitarea creşterii sărăciei şi excluderii sociale, lupta împotriva fraudei fiscale şi o Europă mai competitivă prin creşterea investiţiilor, modernizarea infrastructurlor şi o interpretare mai suplă a Pactului pentru stabilitate şi creştere”, a spus Martin Schulz.
Ideea implementării unei aşa-numite reguli de aur prin care investiţiile în proiecte publice de infrastructură care ar stimula creşterea economică nu ar trebui să se adauge la deficit câştigă din ce în ce mai mult teren în UE.
Numai că aceasta este în contrast cu dorinţa de disciplină bugetară a liderilor de centru-dreapta. Herman Van Rompuy elaborează, până la Consiliul de săptămâna viitoare, o strategie care stabileşte priorităţile pentru următorii cinci ani. Potrivit EUobserver, care citează surse din Consiliu, documentul nu ar conţine şi o diluare a regulilor bugetare.
Urmărește-ne pe Google News
