La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Skillurile și joburile viitorului. E pregătită Europa? Dar România?

de Razvan Diaconu , 20.10.2019

(Sursă foto: JRC)

Teama că oamenii vor fi înlocuiți de mașini a însoțit fiecare revoluție industrială. Efectul agregat a fost însă întotdeauna cel puțin neutru, dacă nu pozitiv, conform tuturor studiilor pe acest subiect. Au dispărut locuri de muncă, dar mai multe au apărut.

Chiar și computerizarea a dus la creșterea ocupării, iar studiile recente ale Joint Research Centre (JRC), un organism de cercetare științifică și cunoaștere al Comisiei Europene, confirmă acest lucru pentru perioada 1995 – 2015.

Cei trei factori care vor genera noi locuri de muncă în locul celor desființate, potrivit JRC:

Efectul productivității – înlocuirea cu mașini a forței de muncă ieftine reduce costul de producție, prețurile și stimulează cererea, adică angrenează nevoia d enoi locuri de muncă.

Efectul acumulării de capital – Introducerea noilor tehnologii implică o creștere a cererii de noi mașini, ceea ce crește oferta de joburi pe segmentul producerii, utilizării, întreținerii și modernizării noilor tehnologii utilizate.

Efectul reintegrării – Noile tehnologii determină crearea de noi taskuri pentru lucrători. Mutarea  lucrătorilor din vechile joburi ar putea face ca mai mulți lucrători să fie disponibili pentru preluarea unor sarcini noi, mai productive. În al doilea rând, mașinile noi vor necesita noi taskuri (operarea mașinilor, de exemplu) sau vor permite noi taskuri (munca prin intermediul platformelor online). Generarea de noi sarcini contracarează direct efectul negativ, prin creșterea cererii de forță de muncă.

Inteligența Artificială, noi provocări pentru piața muncii

Ritmul tot mai accelerat al schimbărilor tehnologice alimentează însă noi anxietăți, notează o lucrare recentă a JRC centrată pe impactul digitalizării asupra muncii.

Nu există dovezi empirice disponibile, însă unele date sugerează că Inteligența Artificială (AI) ar putea determina schimbări diferite față de cele anterioare, dar nu pentru că numărul joburilor dispărute va fi mai mare.

(Citiți și: ”Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat”)

Datele colectate în această fază incipientă a Revoluției 4.0 arată, sunt neconcluzive în ceea ce privește o eventuală creștere a șomajului. Aproximativ 40% dintre organizațiile din Marea Britanie ce au introdus AI au raportat eliminarea unor locuri de muncă, 48% au spus că nu s-au tăiat joburi, iar în 43% au apărut noi joburi (fie că AI a dus sau nu, în mod direct, la pierderea unor posturi din schemă).

Ritmul fără precedent în care sunt preluate noile tehnologii 

Digitalizarea și AI aduc însă câteva provocări fără precedent. Noile tehnologii, observă studiul JRC, se propagă în societate și economie mai repede decât oricând, timpul necesar pentru asimilare reducându-se în mod remarcabil.

De exemplu, în SUA a fost nevoie de doar șapte ani pentru ca internetul să fie folosit de un sfert din populație, în timp ce, de la apariția primelor telefoane fixe și până la instalarea lor în 25% din gospodării au trecut 35 de ani:

Gama taskurilor ce pot fi automatizate se extinde rapid, implicând tot mai mult sarcini ce nu pot fi codate deocamdată, și se observă o nevoie tot mai mare de abilități non – cognitive, numite “soft skills”.

Profilul joburilor s-ar putea schimba profund, în sensul a ceea ce fac și cum fac persoanele cu o anumită ocupație, ceea ce va impune adaptarea lucrătorilor, atât la noile tipuri de organizație, cât și la noile instrumente.

(Citiți și: ”Scurtătura către economia postindustrială. Cine produce valoarea adăugată mare în economie”)

Datele Eurostat arată că în cazul a 21% din persoanele a căror muncă implică folosirea oricărui tip de computer, device sau echipament computerizat, principalele taskuri s-au modificat ca rezultat al introducerii unui nou soft sau echipament.

Aceasta implică o accelerare a dobândirii de noi cunoștințe, de specializare sau reorientare pe piața muncii.

De exemplu, aproximativ 30 % din noile joburi create în SUA în ultimii 25 ani nu existau ori la început.

Noi skilluri, pentru care UE nu s-a pregătit suficient

Estimatele existente arată că o mare parte parte din joburi le prezente nu vor dispărea, dar vor fi transformate, vor avea un conținut nou și noi taskuri, odată cu asimilarea noilor tehnologii.

Nedelkoska and Quintini (2018) au calculat aproximează că 32 % din joburile din statele OECD au 50 – 70% șanse de a fi automatizate.

Pe de altă parte, ‘noile joburi’ s-ar putea să nu mai aibă aceleași caracteristici și să nu apară în aceleași industrii din care au dispărut ‘vechile joburi, explică experții JRC.

(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

Chiar dacă efectul net al ocupării forței de muncă generat de schimbările tehnologice va fi în cele din urmă pozitiv, reproiectarea locurilor de muncă existente și apariția de noi roluri pot transforma semnificativ cererea de competențe.

Prin urmare, pentru a profita în mod egal de câștigurile potențiale ale progresului tehnologic, este tot mai important să se anticipeze și să fie asigurate noile competențe cerute pe piața muncii.

Două vor fi cele mai căutate abilități de pe piața muncii, potrivit studiului JRC: abilitățile digitale și cele non-cognitive. La ambele capitole, UE și în special România, nu stau foarte bine.

Deficitul de competențe digitale rămâne semnificativ la nivelul Uniunii – o treime din forța de muncă din UE nu are deloc abilități digitale sau le are într-o măsură foarte redusă.  

De aceea, angajatorii raportează că un număr mare de lucrători nu sunt pregătiți pentru a face față creșterii cererii de competențe digitale.

Skillurile non-cognitive, numite și soft-skilluri (aptitudinile sociale, de comunicare, motivaţia, perseverenţa, auto-controlul, open-mindedness, empatia, curiozitatea, creativitatea, rezilienţa, gîndirea critică, repsonsabilitatea etc.) vor fi din ce în ce mai valoroase.

Piața muncii din UE solicită deja mai multe competențe non-cognitive și digitale, și în mod specific o combinație a ambelor. Aproape toate ocupațiile care s-au extins în ultimii ani (profesioniști, manageri de servicii și comerciali etc) necesită o combinație între utilizarea TIC și abilități non-cognitive (de exemplu, să se ocupe de clienți și echipe), arată studiul privind JRC:

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI

În schimb, ocupațiile care necesită abilități digitale scăzute și/sau interacțiuni sociale și capacități emoționale reduse la locul de muncă s-au restâns, cu câteva excepții.

De asemenea, diferențele de salarizare s-au adâncit între angajații cu aceste abilități și cei cărora le lipsesc.

Lucrătorii vor avea nevoie de abilități non-cognitive pentru a face față cerințelor în continuă schimbare de pe piața muncii și este deja foarte important ca, pe lângă cunoștințe, indivizii dobândească abilități care sî îi ajută să anticipeze schimbările și să le permită să se adapteze rapid.

În acest context, al importanței crescânde a skill-urilor non-cognitive, sistemele de educație trebuie adaptate și centrate mai puțin pe simpla diseminare a cunoștințelor și mai mult pe dezvoltarea abilităților care vor ajuta la flexibilitate, creativitate și reziliență la locul de muncă.

De aceea este nevoie de Învățarea pe tot Parcursul Vieții, un capitol la care România este ultima în clasamentul UE (doar 0,9 % dintre adulți au declarat că au urmat cursuri, de orice fel, în ultimul an).

Introducerea învățării sociale și emoționale ca domeniu esențial în curriculă, pentru a dezvolta abilitățile non-cognitive, este recomandată în UE, dar foarte puțin răspândită.

Numai jumătate din populația de 15 ani din UE este de acord că educația din școală a ajutat la dezvoltarea sentimentului de inițiativă sau a atitudinii antreprenoriale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult