Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Scurtătura către economia postindustrială. Cine produce valoarea adăugată mare în economie

de Marin Pana , 24.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”.

Publicăm lapidar pe cursdeguvernare.ro doar două grafice și explicațiile aferente. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția)

***

Alinierea României la trendul economic european face pași înainte – dar are nevoie de catalizatori. Creșterea constantă a sectorului IT, a activităților tehnice – ambele, cu valoare adăugată mare – creează speranța unei accelerări, diminuată doar de sectorul intermedierilor financiare, care bate pasul pe loc.

(…………………………………………)

Datele acumulate în structura PIB arată un singur sector economic cu valoare adăugată mare care a performat constant pe parcursul ultimilor cinci ani, cel de IT – informații și comunicații.

El a fost susținut de performanța medie ca randament, dar mult mai consistentă în volum, a industriei, dar și de ani în care agricultura a jucat rolul unui sector cu influență specific majoră pentru creșterea PIB.

De reținut, pe parcursul ultimilor ani, segmentul de activități profesionale și tehnice a avut o performanță similară cu cel de informații și comunicații, ca efect pe creșterea PIB. Totodată, și-a majorat discret ponderea în rezultatul economic, nivelul său fiind peste cel al sectorului IT, la o valoare adăugată comparabilă.

(Citiți și: ”Interviu – cel mai mare producător autohton de piese auto pentru Vest: Atrageți producătorii și clienții mari, fără ei nu putem crește pe orizontală”)

Sunt semne în principiu bune pentru o Românie care încearcă să facă un gen de trecere pe scurtătură către o economie postindustrială de secol XXI.

(………………………………………………)

Cine și cât produce valoarea adăugată din economie

Pentru referință, am prezentat și situația analoagă din sectoarele clasice ale economiei, din care pot fi trase concluzii foarte interesante. Dacă ar fi stabilim convențional un soi de „randament” al sectorului economic ca efect pe creștere raportat la ponderea în formarea PIB, așadar valoarea adăugată la nivelul întregii societăți, apar surprize destul de consistente.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

Dacă era de așteptat ca valorile pentru sectorul de informații și comunicații să fie la niveluri ridicate și chiar cele mai ridicate, surprinde apariția pe primul loc în 2015 a comerțului, precum și cea a agriculturii în 2017 și 2018, drept cea mai eficientă ramură economică, raportat la dimensiunea ei în PIB.

De unde se vede că termenul de valoare adăugată mare este relativ. Practic, putem avea rezultate care par a fi foarte bune la nivel local, deși nu sunt pe măsura celor obținute în Occident pe zona IT, dar și îmbunătățiri de procese de producție clasice pe baza unor tehnologii performante, care să genereze valoare adăugată consistentă din locuri de unde se așteaptă mai puțin.

(…………………………………………….)

Industria: calea cea mai sigură e cea pe care o cunoști

O situație specială o are sectorul cu cea mai mare pondere în formarea PIB, și anume industria. După un șir de rezultate consistente, din 2017 încoace s-a intrat pe un trend de scădere îngrijorător. Nu neapărat din perspectiva valorii adăugate mari, cât din cea a volumului de activitate și a susținerii întregii economii.

Restructurarea industrială ne-a lăsat cu deficite majore pe zone critice, cum ar fi petrochimia, unde problema majoră (în pofida ecologizării de circumstanță) constă acum în volumul mare al importurilor, care aduce cam trei sferturi din deficitul comercial. Din păcate, aici am ratat aproape complet trecerea la produse de sinteză cu valoare adăugată mare, precum cosmetice, medicamente, vaccinuri ş.a.m.d.

Singura ramură performantă, cea a industriei auto (produse finite și componente de profil) se află la o perioadă de maturitate tehnologică, iar alte ramuri care să performeze și să compenseze importurile din alte ramuri nu prea se arată. Mai mult, trecerea spre tracțiunea electrică va crea mari probleme, dacă nu găsim din timp alternative industriale viabile.

Problema este că toate aceste industrii moderne presupun investiții considerabile, un procentaj mult mai mare din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare și o forță de muncă foarte bine pregătită, pe un alt calapod decât în era industrială clasică, aflată în curs de schimbare accelerată în țările dezvoltate spre care dorim să convergem.

(………………………………………)

***
Analiza integrală, în numărul 97 al publicației (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2019

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    25.9.2019, 3:05 pm

    Stimate,
    d-le Marian Pana,

    1.Catre “economia industriala” nu exista nici o SCURTATURA pentru Romania, deoarece sectorul IT chiar daca are crestere constanta,ea este non-materiala, nefiind producator stabil de marfa in sens “industrial” deoarece este bazat stiintific si tehnologic pe “industruia IT” straina, care-i ofera nu doar comenzile ci si migratia continua spre înafara tarii.
    De asemenea, industria IT sau agricultura moderna nu pot oferi întreprinderile cu cele 5 milioane de noi de munca care sa asigure întoarcerea migrantilor si sistarea plecarilor.
    Fara a vorbi de reindustrializare ca proces economic national, este inutil sa ne referim la scaderea trendului industrial sau a ponderii sale in PIB!Dezvoltarea industriala nu se produce de la sine, daca NU este organizata NATIONAL!
    2.Reindustrializarea este absolut necesara, deoarece deocamdata (cu exceptiile ind. de autoturisme), Romania se afla integrata in “prima revolutie industriala”, a productiei si montajului simplu de piese si agregate, de mica complexitate si dotare tehnica, cu valoare adaugata mica.
    Abia din a “doua revolutie industriala”, care inseamna productia de agregate si piese complexe, de montaj si finisarea a unor masini si utilaje scumpe, creste valoarea adaugata.Deocamdata nu sintem in aceasta etapa, decit cu uzinele Dacia si Ford, si cu slaba perspectiiva de a evolua in aceasta directie, fara un proiect de tara, cu obiectivul reindustrializarii!Abia cind uzinele de tipul Dacia vor domina activitatea industriala a tarii (asa cum a inceput in Ungaria in urma investitiilor majore Mercedes si BMW – fiecare de cite un miliard de Euro), putem vorbi de intrarea in a doua revolutie industriala.
    A treia revolutie industriala inseamna productia de masini si agregate complete, de aparata de zbor, material rulant de mare viteze, sateliti, uzina automatizata,etc.
    Am spus ca intre faza actuala industriala – a “primei revolutii industriale” (neacoperita nici ea in in 70 la suta din teritoriu) si intrarea in cea de a “patra revolutie industriala a economiei post-industriale – nu exista nici o posibilitate de SCURTATURA ori de SALT.
    Prima revolutie industriala creaza structura industriala, manageriala, bancara-investitionala, legislativa, tehnica si tehnologica, de cercetare stiintifica, a fortei de munca care o sustine si creaza FUNDAMENTELE aratate pentru fiecare din urmatoarea “revolutie industriala!
    Sa crezi ca poti sari ori scurta drumul catre economia industriala a celei de a 4-a revolutii industriale direct de la revolutia prima de azi a Romaniei, fara a trece prin a doua revolutie industriala ca sa ajungi la cerintele celei de a treia revolutii industriale este o naivitate economica.Fara ca procesul de reindustrializare complet si de profunzime, saltul Romaniei este posibil eventual catre situatia de colonie agrara – adica proiectul nerealizabil pentru Rusul Valev in anii 60 – devenit azi posibil in lipsa procesului de reindustrializare!
    (Va scriu in cunostinta de cauza, ca autor al unui proiect national de reindusrtializare, pe modelul Coreii de Sud, propunind saitului CursDeGuvernare o Conferinta Nationala pe tema proiectelor OPERATIONALE de reindustrializare, adica fara “strategii”.)

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult