Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Scurtătura către economia postindustrială. Cine produce valoarea adăugată mare în economie

de Marin Pana , 24.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”.

Publicăm lapidar pe cursdeguvernare.ro doar două grafice și explicațiile aferente. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția)

***

Alinierea României la trendul economic european face pași înainte – dar are nevoie de catalizatori. Creșterea constantă a sectorului IT, a activităților tehnice – ambele, cu valoare adăugată mare – creează speranța unei accelerări, diminuată doar de sectorul intermedierilor financiare, care bate pasul pe loc.

(…………………………………………)

Datele acumulate în structura PIB arată un singur sector economic cu valoare adăugată mare care a performat constant pe parcursul ultimilor cinci ani, cel de IT – informații și comunicații.

El a fost susținut de performanța medie ca randament, dar mult mai consistentă în volum, a industriei, dar și de ani în care agricultura a jucat rolul unui sector cu influență specific majoră pentru creșterea PIB.

De reținut, pe parcursul ultimilor ani, segmentul de activități profesionale și tehnice a avut o performanță similară cu cel de informații și comunicații, ca efect pe creșterea PIB. Totodată, și-a majorat discret ponderea în rezultatul economic, nivelul său fiind peste cel al sectorului IT, la o valoare adăugată comparabilă.

(Citiți și: ”Interviu – cel mai mare producător autohton de piese auto pentru Vest: Atrageți producătorii și clienții mari, fără ei nu putem crește pe orizontală”)

Sunt semne în principiu bune pentru o Românie care încearcă să facă un gen de trecere pe scurtătură către o economie postindustrială de secol XXI.

(………………………………………………)

Cine și cât produce valoarea adăugată din economie

Pentru referință, am prezentat și situația analoagă din sectoarele clasice ale economiei, din care pot fi trase concluzii foarte interesante. Dacă ar fi stabilim convențional un soi de „randament” al sectorului economic ca efect pe creștere raportat la ponderea în formarea PIB, așadar valoarea adăugată la nivelul întregii societăți, apar surprize destul de consistente.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

Dacă era de așteptat ca valorile pentru sectorul de informații și comunicații să fie la niveluri ridicate și chiar cele mai ridicate, surprinde apariția pe primul loc în 2015 a comerțului, precum și cea a agriculturii în 2017 și 2018, drept cea mai eficientă ramură economică, raportat la dimensiunea ei în PIB.

De unde se vede că termenul de valoare adăugată mare este relativ. Practic, putem avea rezultate care par a fi foarte bune la nivel local, deși nu sunt pe măsura celor obținute în Occident pe zona IT, dar și îmbunătățiri de procese de producție clasice pe baza unor tehnologii performante, care să genereze valoare adăugată consistentă din locuri de unde se așteaptă mai puțin.

(…………………………………………….)

Industria: calea cea mai sigură e cea pe care o cunoști

O situație specială o are sectorul cu cea mai mare pondere în formarea PIB, și anume industria. După un șir de rezultate consistente, din 2017 încoace s-a intrat pe un trend de scădere îngrijorător. Nu neapărat din perspectiva valorii adăugate mari, cât din cea a volumului de activitate și a susținerii întregii economii.

Restructurarea industrială ne-a lăsat cu deficite majore pe zone critice, cum ar fi petrochimia, unde problema majoră (în pofida ecologizării de circumstanță) constă acum în volumul mare al importurilor, care aduce cam trei sferturi din deficitul comercial. Din păcate, aici am ratat aproape complet trecerea la produse de sinteză cu valoare adăugată mare, precum cosmetice, medicamente, vaccinuri ş.a.m.d.

Singura ramură performantă, cea a industriei auto (produse finite și componente de profil) se află la o perioadă de maturitate tehnologică, iar alte ramuri care să performeze și să compenseze importurile din alte ramuri nu prea se arată. Mai mult, trecerea spre tracțiunea electrică va crea mari probleme, dacă nu găsim din timp alternative industriale viabile.

Problema este că toate aceste industrii moderne presupun investiții considerabile, un procentaj mult mai mare din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare și o forță de muncă foarte bine pregătită, pe un alt calapod decât în era industrială clasică, aflată în curs de schimbare accelerată în țările dezvoltate spre care dorim să convergem.

(………………………………………)

***
Analiza integrală, în numărul 97 al publicației (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2019

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    25.9.2019, 3:05 pm

    Stimate,
    d-le Marian Pana,

    1.Catre “economia industriala” nu exista nici o SCURTATURA pentru Romania, deoarece sectorul IT chiar daca are crestere constanta,ea este non-materiala, nefiind producator stabil de marfa in sens “industrial” deoarece este bazat stiintific si tehnologic pe “industruia IT” straina, care-i ofera nu doar comenzile ci si migratia continua spre înafara tarii.
    De asemenea, industria IT sau agricultura moderna nu pot oferi întreprinderile cu cele 5 milioane de noi de munca care sa asigure întoarcerea migrantilor si sistarea plecarilor.
    Fara a vorbi de reindustrializare ca proces economic national, este inutil sa ne referim la scaderea trendului industrial sau a ponderii sale in PIB!Dezvoltarea industriala nu se produce de la sine, daca NU este organizata NATIONAL!
    2.Reindustrializarea este absolut necesara, deoarece deocamdata (cu exceptiile ind. de autoturisme), Romania se afla integrata in “prima revolutie industriala”, a productiei si montajului simplu de piese si agregate, de mica complexitate si dotare tehnica, cu valoare adaugata mica.
    Abia din a “doua revolutie industriala”, care inseamna productia de agregate si piese complexe, de montaj si finisarea a unor masini si utilaje scumpe, creste valoarea adaugata.Deocamdata nu sintem in aceasta etapa, decit cu uzinele Dacia si Ford, si cu slaba perspectiiva de a evolua in aceasta directie, fara un proiect de tara, cu obiectivul reindustrializarii!Abia cind uzinele de tipul Dacia vor domina activitatea industriala a tarii (asa cum a inceput in Ungaria in urma investitiilor majore Mercedes si BMW – fiecare de cite un miliard de Euro), putem vorbi de intrarea in a doua revolutie industriala.
    A treia revolutie industriala inseamna productia de masini si agregate complete, de aparata de zbor, material rulant de mare viteze, sateliti, uzina automatizata,etc.
    Am spus ca intre faza actuala industriala – a “primei revolutii industriale” (neacoperita nici ea in in 70 la suta din teritoriu) si intrarea in cea de a “patra revolutie industriala a economiei post-industriale – nu exista nici o posibilitate de SCURTATURA ori de SALT.
    Prima revolutie industriala creaza structura industriala, manageriala, bancara-investitionala, legislativa, tehnica si tehnologica, de cercetare stiintifica, a fortei de munca care o sustine si creaza FUNDAMENTELE aratate pentru fiecare din urmatoarea “revolutie industriala!
    Sa crezi ca poti sari ori scurta drumul catre economia industriala a celei de a 4-a revolutii industriale direct de la revolutia prima de azi a Romaniei, fara a trece prin a doua revolutie industriala ca sa ajungi la cerintele celei de a treia revolutii industriale este o naivitate economica.Fara ca procesul de reindustrializare complet si de profunzime, saltul Romaniei este posibil eventual catre situatia de colonie agrara – adica proiectul nerealizabil pentru Rusul Valev in anii 60 – devenit azi posibil in lipsa procesului de reindustrializare!
    (Va scriu in cunostinta de cauza, ca autor al unui proiect national de reindusrtializare, pe modelul Coreii de Sud, propunind saitului CursDeGuvernare o Conferinta Nationala pe tema proiectelor OPERATIONALE de reindustrializare, adica fara “strategii”.)

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult