duminică

29 mai, 2022

Situaţia din Crimeea: Măsuri economice, reacţii politice, consecinţe militare

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 martie, 2014

La mai puţin de 48 de ore de referendum, Crimeea a fost anexată de Federaţia Rusă, ca efect al acordului semnat, marţi, de preşedintele Vladimir Putin cu noii lideri ai aceste provincii.

Conflictul din peninsulă are noi dimensiuni de marţi, când un militar ucrainean a fost ucis într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse. Anunţul a fost făcut, conform AFP, de purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea. Ca reacţie la incident, conform unui comunicat al instituţiei, Ministerul ucrainean al Apărării a autorizat militarii din unităţile atacate să riposteze. „Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, scrie în comunicat.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a calificat tirurile asupra unor militari ucraineni drept “o crimă de război”, în vreme ce autorităţile locale spun că forţele armate ucrainene trebuie să predea armele şi să părăsească garnizoanele care, prin decizia de luni a Parlamentului din Simferopol, au fost desfiinţate.


Acordul Rusia-Crimeea a fost parafat la Kremlin, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor Guvernului rus, în ciuda faptului că Ucraina, UE şi SUA nu recunosc valoarea juridică a referendumului de duminică, implicit nici “Republica Crimeea” şi nici alipirea teritoriului la Federaţie. În vreme ce Kremlinul îşi urmează neabătut planul de consolidare a puterii la Marea Neagră, semnarea documentului a generat reacţii economice şi în Occident, dar şi în Rusia:

  • Bursele mondiale în creştere după discursul lui Vladimir Putin. Indicele londonez FTSE 100 a urcat cu 0,32 pp, CAC 40 al Bursei de la Paris – cu 0,59, iar indicele DAX 30 de la Bursa din Frankfurt – cu 0,96, faţă de închiderea de luni. Piaţa financiară a reacţionat la declaraţiile de marţi ale lui Vladimir Putin, care a spus că Rusia nu plănuieşte alte anexări şi nici nu-şi doreşte izolarea.
  • Rusia, suspendată din G8. Laurent Fabius, ministrul francez de Externe, a anunțat, marți, că participarea Rusiei la grupul G8 a fost suspendată. Oficialul francez a spus că liderii statelor G8 au cerut suspendarea pe fondul tensiunilor din Ucraina și Crimeea, iar participarea la următoarea reuniune a grupului celor mai industrializate ţări, care era anunţată în iunie, la Soci, a fost anulată. Ceilalți șapte membri ai grupului ( Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) au anunţat că vor demara pregătiri pentru o altă reuniune, la care Rusia nu va fi invitată.
  • Contracte şi contacte militare. Franţa ar putea anula contractul de 1,2 de miliarde de euro semnat cu Rusia pentru livrarea a două nave de război de tip Mistral. “Dacă Putin continuă, luăm în considerare anularea vînzării”, a declarat Laurent Fabius, pentru TF1, acceptând pierderea sumei contractate. Ministrul Fabius le cere şi altor ţări din Europa să aplice sancţiuni asemănătoare. Londra a decis deja să suspende orice cooperare militară cu Rusia, inclusiv în privinţa licenţelor de export în curs, a anunţat marţi ministrul britanic de Externe William Hague, ca reacţie la anexarea Crimeei.
  • Bunurile din Ucraina. Ucraina îşi rezervă dreptul de a confisca bunuri ale Rusiei, în cazul în care aceasta aprobă „naţionalizarea” proprietăţilor statului ucrainean în Crimeea, a declarat marţi ministrul ucrainean al Justiţiei, Pavlo Petrenko. Reacţia vine după decizia de luni a Parlamentului din Simferopol, care a legiferat naţionalizarea celor două companii de gaze ucrainene care acţionau în Crimeea şi exproprierea companiilor petroliere.

În aşteptarea deciziilor oficiale privind iminentele sancţiuni economice, marile companii ruseşti reacţionează de o manieră care va pune în încurcătură Occidentul.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Agenţia Reuters a anunţat, luni, că Rosneft, cea mai importantă companie petrolieră din Rusia, cumpără acţiuni Pirelli, iar New York Times publică ştirea conform căreia miliardarii ruşi Mikhail Fridman şi German Khan au ajuns la o înţelegere cu compania germană RWE, de la care vor cumpăra subsidiara RWE Dea, specializată în exploatarea petrolului şi gazelor naturale.

O nouă măsură, care ar tensiona relaţiile cu Turcia, este aceea anunţată de vicepremierul regiunii Crimeea, Rustam Temirgaliev: “Le vom cere tătarilor să elibereze o parte din terenuri, mare parte ocupate ilegal, mai ales la Simferopol. Avem nevoie de ele pentru proiecte sociale.”


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Situatia conflictuala (pina la razboi),de azi, este si rezultatul neintelegerii problematicii politice, militare, economice si sociale a tranzitiei de la comunism la capitalism, marcind esecul ansamblului gindirii strategice si politice vestice in aceasta directie,la un sfert de secol, de la caderea comunismului.
    In raporturile cu Rusia, nu s-a plecat niciodata si de la situatia sa geopolitica, dupa cedarea Crimeii de catre Hrusciov, care strategic a trecut la o tara straina, obligind la caciuleli pentru mentinerea bazelor sale navale si a iesirii la mare.In acest context, Rusia trebuia apropiata de Europa, iar nu exclusa in Asia!
    Sub raport politic, nimeni nu a inteles ca tranzitia de la comunism la capitalism este una „treptata”,care trebuia tratata altfel in tarile mari.Guvernarea Eltin a dovedit intr-un deceniu, ce directie economica si sociala catastrofica putea lua Rusia, in conditiile unei guvernari „liberale”, in lipsa ingredientelor politice, economice si sociale ale liberalismului: o clasa politica evoluata si morala, o economie in dezvoltare, o clasa mijlocie care sa poata controla derapajele „noilor capitalisti rosii”, o clasa salariata dezvoltata.
    In lipsa unui „putin”, Rusia ajungea ca si Romania, cu resursele naturale vindute pe nimic, saracita la singe de aceasta risipa, iar populatia si economia platea inzecit pe gazele rusesti si cumpara ca si noi de la straini, benzina romanesaca cu 1,5 Euro litrul…
    2.Cine si-a pus problema ca dezintegrarea URSS a produs daune si pierderi in raporturi economice, comeriale si industriale, pe care UE le considera catastrofale,daca acelasi tip de dezintegrare economica s-ar produce in blocul economic european?
    De fapt, la aceasta „catastrofa” a dezintegrarii unei „uniuni economice”(fie si ea comunista) s-a referit Putin cind se vorbea de daunele suferite de Rusia ca urmare a dezinterarii URSS!
    3.Tratarea Rusiei numai prin viziunea „imperiala” sau a expansionismului comunist(cind ea incearca si de abia reuseste sa-si sustina economia pe o crestere minora iar populatia la miniul de subzistenta),in loc de conditinarea sustinerii economice pentru o apropiere de Europa, in pasii necesari unei astfel de tranzitii catre capitalism si liberlism, a condus la noul „razboi rece”.
    Sigur ca si Putin are „meritele” sale in aceasta evolutie si exacerbarea conflictului – bine evidentiate de analisti si comentatori, dar cred ca nu mai putin importanta si revelatoare ca solutii de stingere a acestui conflict – este evidentierea viziunii liniare si reluarea unor formule analitice si evaluative depasite de vreme, apartinind unor realitati istorice si economice schimbate in cei 25 de ani de la caderea comunismului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Situatia conflictuala (pina la razboi),de azi, este si rezultatul neintelegerii problematicii politice, militare, economice si sociale a tranzitiei de la comunism la capitalism, marcind esecul ansamblului gindirii strategice si politice vestice in aceasta directie,la un sfert de secol, de la caderea comunismului.
    In raporturile cu Rusia, nu s-a plecat niciodata si de la situatia sa geopolitica, dupa cedarea Crimeii de catre Hrusciov, care strategic a trecut la o tara straina, obligind la caciuleli pentru mentinerea bazelor sale navale si a iesirii la mare.In acest context, Rusia trebuia apropiata de Europa, iar nu exclusa in Asia!
    Sub raport politic, nimeni nu a inteles ca tranzitia de la comunism la capitalism este una „treptata”,care trebuia tratata altfel in tarile mari.Guvernarea Eltin a dovedit intr-un deceniu, ce directie economica si sociala catastrofica putea lua Rusia, in conditiile unei guvernari „liberale”, in lipsa ingredientelor politice, economice si sociale ale liberalismului: o clasa politica evoluata si morala, o economie in dezvoltare, o clasa mijlocie care sa poata controla derapajele „noilor capitalisti rosii”, o clasa salariata dezvoltata.
    In lipsa unui „putin”, Rusia ajungea ca si Romania, cu resursele naturale vindute pe nimic, saracita la singe de aceasta risipa, iar populatia si economia platea inzecit pe gazele rusesti si cumpara ca si noi de la straini, benzina romanesaca cu 1,5 Euro litrul…
    2.Cine si-a pus problema ca dezintegrarea URSS a produs daune si pierderi in raporturi economice, comeriale si industriale, pe care UE le considera catastrofale,daca acelasi tip de dezintegrare economica s-ar produce in blocul economic european?
    De fapt, la aceasta „catastrofa” a dezintegrarii unei „uniuni economice”(fie si ea comunista) s-a referit Putin cind se vorbea de daunele suferite de Rusia ca urmare a dezinterarii URSS!
    3.Tratarea Rusiei numai prin viziunea „imperiala” sau a expansionismului comunist(cind ea incearca si de abia reuseste sa-si sustina economia pe o crestere minora iar populatia la miniul de subzistenta),in loc de conditinarea sustinerii economice pentru o apropiere de Europa, in pasii necesari unei astfel de tranzitii catre capitalism si liberlism, a condus la noul „razboi rece”.
    Sigur ca si Putin are „meritele” sale in aceasta evolutie si exacerbarea conflictului – bine evidentiate de analisti si comentatori, dar cred ca nu mai putin importanta si revelatoare ca solutii de stingere a acestui conflict – este evidentierea viziunii liniare si reluarea unor formule analitice si evaluative depasite de vreme, apartinind unor realitati istorice si economice schimbate in cei 25 de ani de la caderea comunismului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 86 (al 15-lea, socotindu-se în sens invers) al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 26 sunt alocate unei serii de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: