Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19 - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

29 martie, 2020

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un deficit la 2 luni mare.

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2020 un deficit de circa 8,3 miliarde lei, echivalent cu 0,73% din PIB estimat pentru anul în curs.
Acest rezultat este mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu aproape 60% mai slab în termeni nominali și cu 46% în termeni raportați la PIB.


De remarcat că în primele două luni ale anului precedent, rezultatul fusese mai bun decât în 2018, deși pe final am consemnat o depășire importantă a țintei de deficit (-4,6% în loc de 2,76% din PIB). Or, în 2020 avem deja oficial consemnat, ÎNAINTE de declanșarea epidemiei de coronavirus, un rezultat semnificativ mai slab, pe un obiectiv inițial de -3,6% din PIB, care ar fi trebuit să impună o echilibrare a execuției.

Din păcate, ritmul de creştere a veniturilor pe ianuarie şi februarie a fost clar mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+9,8% la venituri faţă de +14,8% pe cheltuieli, în termeni nominali). Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +6,3% pe venituri şi de +11,1% pe cheltuieli, ambele situate peste creşterea economică, dar cu o tendință evidentă de expandare a deficitului public.

Impozitul pe profit, în scădere îngrijorătoare

Evoluție îngrijorătoare, impozitul pe profit s-a diminuat chiar și în termeni nominali (-109,3 milioane lei, respectiv -21,4% !) și a ajuns să mai reprezinte doar 0,8% din veniturile statului, față de 1,1% în aceeași perioadă a anului anterior. Prin contrast, încasările din impozitul pe salarii şi venit s-au majorat cu 16,2%, până la 4,24 miliarde lei iar ponderea venituri a urcat de la 7,8% la 8,3%.

Contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu aproape două miliarde de lei (de la 17,59 miliarde lei până la 19,56 miliarde lei), la o pondere în veniturile totale majorată de la 37,7% la 38,1%.


Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea sub ritmul general a încasărilor de TVA (+6,7%, de la circa 10,8 miliarde lei până la 11,5 miliarde de lei) şi una peste medie pe segmentul de accize (+11,3%, de la 4,5 miliarde lei la 5,0 miliarde lei). Ele au avut o cumulat o pondere în scădere pe partea de venituri, de la 32,8% la 32,3%.

Bugetele locale și-au majorat puternic excedentul  ( de la circa 1,5 miliarde lei pe primele două luni din 2019 la 2,6 miliarde lei pe ianuarie-februarie 2020), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri crescut la 123%. Ceea ce nu e, de fapt, un lucru bun ci indică o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local.

Bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au rămas deficitare, cu un grad de acoperire aflat în ameliorare la asigurări sociale (de la 86% la 94%) dar în scădere pe sănătate ( de la 94% la 88%). De subliniat și situația de avarie a bugetului de stat, care a ajuns să-și mai acopere din venituri doar două treimi din cheltuieli.

Cheltuielile. Investițiile au revenit, dar cheltuielile pentru protecţie socială, majorate peste media generală

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări peste nivelul de la încasări (+9,8%) pe cele mai importante componente de cheltuieli publice.

Este vorba despre alocări ceva mai mari pentru salariile bugetarilor (+9,9%) şi de o creştere disproporționată pe partea de asistenţă social (+16%).

De remarcat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+13,9%). Creșterile fulminante de la cheltuieli de capital (+160% !) și la subvenții (+185% !) sunt, de fapt, datorate efectului puternic de bază. Adică au fost ținute la un nivel exagerat de scăzut pe primele două luni din 2019 și nu au făcut decât să reintre în „normalul” din 2018).

Arată bine majorările fondurilor alocate la proiectele cu finanţare nerambursabilă (+8,5%), dar ele au rămas sub necesar. Mult mai consistent au fost majorate cheltuielile de investiții din fonduri proprii ( aproape triplate, de la 726,4 milioane lei la 2.041,5 milioane lei).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un deficit la 2 luni relativ pronunțat, care lăsa puține speranțe pentru încadrarea în ținta de -3,6% de final de an. Din acest punct de vedere, ridicarea restricției de deficit bugetar sub efectul necesităților de urgență a venit la timp.

Dar, tocmai de aceea, nu ar trebui să neglijăm măsurile de temporizare (a se citi amânare pentru când vom reveni la normal cu activitățile economice ) a creșterilor de venituri. Mai ales că estimările privind creșterea economică pe 2020 s-au dus în teritoriul negativ și va trebui să alocăm prioritar resursele către sectorul sanitar.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr