fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

de Marin Pana , 29.3.2020

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un deficit la 2 luni mare.

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2020 un deficit de circa 8,3 miliarde lei, echivalent cu 0,73% din PIB estimat pentru anul în curs.
Acest rezultat este mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu aproape 60% mai slab în termeni nominali și cu 46% în termeni raportați la PIB.

De remarcat că în primele două luni ale anului precedent, rezultatul fusese mai bun decât în 2018, deși pe final am consemnat o depășire importantă a țintei de deficit (-4,6% în loc de 2,76% din PIB). Or, în 2020 avem deja oficial consemnat, ÎNAINTE de declanșarea epidemiei de coronavirus, un rezultat semnificativ mai slab, pe un obiectiv inițial de -3,6% din PIB, care ar fi trebuit să impună o echilibrare a execuției.

Din păcate, ritmul de creştere a veniturilor pe ianuarie şi februarie a fost clar mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+9,8% la venituri faţă de +14,8% pe cheltuieli, în termeni nominali). Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +6,3% pe venituri şi de +11,1% pe cheltuieli, ambele situate peste creşterea economică, dar cu o tendință evidentă de expandare a deficitului public.

Impozitul pe profit, în scădere îngrijorătoare

Evoluție îngrijorătoare, impozitul pe profit s-a diminuat chiar și în termeni nominali (-109,3 milioane lei, respectiv -21,4% !) și a ajuns să mai reprezinte doar 0,8% din veniturile statului, față de 1,1% în aceeași perioadă a anului anterior. Prin contrast, încasările din impozitul pe salarii şi venit s-au majorat cu 16,2%, până la 4,24 miliarde lei iar ponderea venituri a urcat de la 7,8% la 8,3%.

Contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu aproape două miliarde de lei (de la 17,59 miliarde lei până la 19,56 miliarde lei), la o pondere în veniturile totale majorată de la 37,7% la 38,1%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea sub ritmul general a încasărilor de TVA (+6,7%, de la circa 10,8 miliarde lei până la 11,5 miliarde de lei) şi una peste medie pe segmentul de accize (+11,3%, de la 4,5 miliarde lei la 5,0 miliarde lei). Ele au avut o cumulat o pondere în scădere pe partea de venituri, de la 32,8% la 32,3%.

Bugetele locale și-au majorat puternic excedentul  ( de la circa 1,5 miliarde lei pe primele două luni din 2019 la 2,6 miliarde lei pe ianuarie-februarie 2020), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri crescut la 123%. Ceea ce nu e, de fapt, un lucru bun ci indică o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local.

Bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au rămas deficitare, cu un grad de acoperire aflat în ameliorare la asigurări sociale (de la 86% la 94%) dar în scădere pe sănătate ( de la 94% la 88%). De subliniat și situația de avarie a bugetului de stat, care a ajuns să-și mai acopere din venituri doar două treimi din cheltuieli.

Cheltuielile. Investițiile au revenit, dar cheltuielile pentru protecţie socială, majorate peste media generală

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări peste nivelul de la încasări (+9,8%) pe cele mai importante componente de cheltuieli publice.

Este vorba despre alocări ceva mai mari pentru salariile bugetarilor (+9,9%) şi de o creştere disproporționată pe partea de asistenţă social (+16%).

De remarcat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+13,9%). Creșterile fulminante de la cheltuieli de capital (+160% !) și la subvenții (+185% !) sunt, de fapt, datorate efectului puternic de bază. Adică au fost ținute la un nivel exagerat de scăzut pe primele două luni din 2019 și nu au făcut decât să reintre în „normalul” din 2018).

Arată bine majorările fondurilor alocate la proiectele cu finanţare nerambursabilă (+8,5%), dar ele au rămas sub necesar. Mult mai consistent au fost majorate cheltuielile de investiții din fonduri proprii ( aproape triplate, de la 726,4 milioane lei la 2.041,5 milioane lei).

Una peste alta, intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un deficit la 2 luni relativ pronunțat, care lăsa puține speranțe pentru încadrarea în ținta de -3,6% de final de an. Din acest punct de vedere, ridicarea restricției de deficit bugetar sub efectul necesităților de urgență a venit la timp.

Dar, tocmai de aceea, nu ar trebui să neglijăm măsurile de temporizare (a se citi amânare pentru când vom reveni la normal cu activitățile economice ) a creșterilor de venituri. Mai ales că estimările privind creșterea economică pe 2020 s-au dus în teritoriul negativ și va trebui să alocăm prioritar resursele către sectorul sanitar.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult