La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

de Adrian N Ionescu , 20.10.2019

 

Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.

Aceștia sunt fermenții valului de concedieri care este de așteptat pentru perioada următoare, iar România poate fi contaminată de fenomen.

Băncile se plâng de dobânzile negative

Băncile care operează în Europa și-au întețit reproșurile privind amplificarea politicii dobânzilor negative a Băncii Centrale Europene (BEC).

„Continuarea politicii dobânzilor scăzute pune mecanic presiune pe ratele nete de profitabilitate, pe profiturile pe care le facem din depozite”, declara Philippe Heim, CEO adjunct al Societé Générale, luna trecută, pentru CNBC.

Băncile nu pierd doar din reducerea diferenței dintre dobânzile încasate și cele plătite, dar și din randamentele negative ale titlurilor de stat din multe țări (Germania, Japonia, dar și Franța și Belgia și chiar Polonia și Grecia), cumpărate tocmai pentru că sunt plasamente sigure în vremuri tot mai tulburi.

BEC a recunoscut că politica dobânzilor negative pune presiune pe profiturile băncilor, încă din 2017.

(Citiți și: „Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE”)

Și Jean-Pierre Mustier, președintele Federației Bancare Europene (EFB) a trebuit să recunoască efectul transformării băncilor, tradus în final prin concedieri.

„Vor avea loc transformări în băncile europene care vor duce la o modificare a ofertei către consumator, o modificare a metodei de lucru, ca și la eliminarea de locuri de muncă, este foarte clar”, a declarat Jean-Pierre Mustier (foto) într-un interviu pentru BFM Business.

32 de asociații ale circa 3.500 de bănci mari și mici din Europa sunt reunite în EFB, al cărui președinte este și directorul general al UniCredit, aflată în topul concedierilor.

În România, fenomenul s-a materializat și în reducerea personalului, în reducerea numărului de bănci (fenomen în evoluție), ca și în dobânzile real negative la depozitele bancare.

Provocarea digitalizării

Problema dobânzilor negative se suprapune pe ofensiva companiilor financiare digitale (fintechs), care fac o concurență tot mai agresivă alternativei tradiționale a băncilor.

Clienții online ai băncilor sunt cu circa 33% mai profitabili decât cei tradiționali, potrivit unor estimări citate de FT.

Numai în Europa operează circa 1.400 de bănci preponderent digitale, furnizori de servicii de plăți și firme fintechs, cu venituri de multe zeci de miliarde de euro (58 mld. euro în 2016, adică de 6 – 7% din totalul industriei financiare de profil).

Câteva zeci de companii fintech operează și în România, în servicii diferite, de la aplicațiile pentru plăți, până la automatizarea diferitelor componente birocratice.

Mareea concedierilor

Băncile și-au amplificat reducerile de personal declanșate odată cu criza financiară din 2008.

Așa se face că doar 10 mari bănci europene urmează să suprime circa 44.000, potrivit doar anunțurilor de la începutul acestui an.

Doar UniCredit ar urma să mai concedieze 10.000 de angajați (cifră neconfirmată) după ce alți 14.000 au părăsit grupul în ultimii 3 ani.

Alte cifre:

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a concediat deja 6.000 de angajați în acest an, din cei 18.000 pe care îi are în plan până în 2022.
  • Grupul britanic HSBC a anunțat eliminarea a 10.000 de locuri de muncă.
  • Société Générale, care are BRD în România, va ajunge la 3.450 de concedieri în 2020, după o campanie începută în 2016.
  • Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană: 4.700;
  • Banco Santander, cea mai mare bancă din Spania: 3.700;
  • BNP Parisbas: 2.500

În România, 2.126 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 318 sucursale au fost închise între S1/2018 şi S1/2019, potrivit datelor BNR , citate de ZF.

Contraofensiva bancară

Venită cu întârziere, replica băncilor a fost fie să contracteze serviciile firmelor fintech, atunci când acestea au devenit mult mai greu de cumpărat cu totul, fie să cumpere star-up –uri din domeniu, sau să-și dezvolte propriile departamente în materie.

Patru căi de contra-atac ar fi la dispoziția băncilor, potrivit consultărilor FT cu zeci de bancheri și lideri fintech:

  • Înființarea de filiale exclusiv digitale, așa cum au făcut Goldman Sachs, ING, Banco Santander sau BNP Parisbas;
  • Achiziția de companii fintech, ca în Spania și Franța;
  • Parteneriatele cu grupurile tehnologice, ca acela dintre JP Morgan și Amazon;
  • Diversificarea liniilor de afaceri, ca în cazul Royal Bank of Canada, cea mai mare din țară, care se transformă într-un grup de servicii diferite, de la înființarea de start-up-uri în materie, până la serviciile de asistență pentru cei ce vor să-și închirieze locuințele.

Schimbările în România

Fuziunile și achizițiile bancare, ca și transferurile de portofolii din ultimii ani au fost o constantă a consolidărilor din sistemul bancar românesc.

Restructurarea bancară a început și în România în urma crizei din 2008 și de atunci un sfert din totalul angajaților au plecat din băncile românești și o treime din sucursalele acestora s-au desființat, fără însă ca digitalizarea activității să preia în aceeași măsură activitatea.

Băncile românești au trecut la implementarea sistemelor digitale de lucru cu publicul pentru plăți și, în unele cazuri, chiar pentru depozite, credite și alte operațiuni. Dar digitalizarea sistemului bancar este departe de a se limita la internet sau mobil banking.

„Din păcate, România se înscrie pe ultimele locuri în oricare dintre studiile de specialitate pe tema digitalizării, dar asta ne dă oportunitatea de a creşte, de a avea acea viteză de croazieră pentru a ajunge la aceeaşi poziţie cu celelalte ţări”, declara nu demult Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult