Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Sinergia Mării Negre între mit şi realitate

de Radu Georgescu 8.9.2013

Marea Neagră reprezintă un areal geografic distinct, care se remarcă prin plasarea la intersecţia dintre Europa, Asia Centrală şi Orientul Apropiat. Numai din alăturarea regiunilor amintite putem realiza importanţa acestei mări la care România are acces direct. În acelaşi timp, prin aderarea ţării noastre şi a Bulgariei la Uniunea Europeană- perspectivele Bruxelles-ului s-au extins, acesta fiind interesat de configuraţia acestei regiuni.

Anul 2007 a marcat lansarea Sinergiei Mării Negre de către Uniunea Europeană. Ce este o sinergie? Conform unei definiţii simple sinergia reprezintă coordonarea mai multor acţiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace.

Sinergia Mării Negre poate fi privită ca o componentă relevantă a strategiei Uniunii Europene privind politica de vecinătate şi un factor cu o valoare adăugată în ceea ce priveşte negocierile de integrare ale Turciei în Uniunea Europeană.

Sinergia Mării Negre doreşte să aducă- şi într-o anumită măsura a reuşit- împreună jucători politici, organizaţii neguvernamentale şi sectorul de afaceri de la nivel regional pentru a promova atingerea unor rezultate commune, aşa cum amintea şi definiţia de mai sus. În termeni reali sinergia vizează implementarea de programe transfrontaliere pe diferite sectoare de activitate, având ca scop îmbunătăţirea relaţiilor de vecinătate între actorii regionali.

Aspectele economice sunt o componentă importantă a oricărei sinergii, iar dacă privim dinamica ţărilor din regiune putem înţelege pasul alert în care multe state se dezvoltă, lăsând loc pentru foarte multe oportunităţi.

Uniunea Europeană a pus la dispoziţie, prin intermediul Parteneriatului Estic, aproximativ 600 de milioane de euro pentru perioada 2010-2013, aceşti bani putând fi accesaţi şi de multe dintre statele din regiunea Mării Negre. Finanţările au ca şi obiective:

  1. Construcţia instituţională, dorindu-se sprijinirea reformelor din ţările membre ale Parteneriatului- lucru relevant pentru eficientizarea instituţiilor publice.

  2. Programe dedicate reducerii inegalităţilor socio-ecoomice dintre ţările partenere.

  3. Implementarea unei dimensiuni multilaterale a Parteneriatului Estic.

Un eşec- mai mult sau mai puţin aşteptat- este reprezentat de nerealizarea proiectului Nabucco West, lucru justificat prin costurile mari de construcţie. Pentru România este o pierdere, dar în acelaşi timp trebuie să fim realişti- proiectele care au costuri mai reduse şi sunt eficiente vor câştiga în faţa celor mai scumpe şi la fel de eficiente.

Este o lecţie de învăţat, România mai are numeroase avantaje, dar fără o viziune clară aceste avantaje pot rămâne închise în dulap. Trebuie atrasă atenţia asupra proiectului Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI)- având ca scop transportul de gaze naturale din Azerbaijan prin Georgia în România- astfel s-ar realiza o importantă conexiune între arealul Mării Caspice şi Europa- având cap de pod ţara noastră.

În termeni practici Uniunea Europeană are nevoie de arealul Mării Negre, ca un spaţiu stabil, în care “balanţa de putere” să fie prioritară. Nu trebuie să uităm că Marea Neagră este gazda intereselor Federaţiei Ruse (cu valenţe istorice şi contemporane), dar şi ale Turciei (a cărei atitudine nu este intotdeauna previzibilă, dar se află între anumiţi parametrii sistemici). În acest context apar România şi Bulgaria ca state membre ale Uniunii Europene, iar România (a şaptea ţară a Uniunii Europene ca populaţie) poate să aducă proiecţiile şi interesele forumului european mai aproape de Marea Neagră şi dincolo de ea.

Din nefericire România nu duce o politică externă activă la nivel bilateral cu statele din regiune, bazându-se doar pe marile scheme de la nivel european. Un caz ideal ar fi continuarea susţinerii ideilor şi proiecţiilor Uniunii Europene asupra Mării Negre, poate cu un accent mai mare pe reţele- aşa cum nota şi Radu Magdin într-un articol recent şi în acelaşi timp cu o atitudine proactivă în relaţiile bilaterale din zona Mării Negre. Uniunea Europeană a pus la dispoziţie un cadru, iar România trebuie să utilizeze această resursă importantă.

Mai sunt multe de învăţat şi de aplicat, dar cert este că Sinergia Mării Negre trebuie să rămână o prioritate a României- în ciuda unor aparente eşecuri- şi să continue prin iniţiative de cooperare în domenii precum energia, transportul, mediul înconjurător şi securitate regională. Maturizarea politicii externe a României va trebui să ţină seama de statutul de membru al Uniunii Europene şi să susţină accesarea oportunităţilor ce vin din Est. Procesul de maturizare trebuie să nască o viziune clară şi să repună diplomaţia românească în rolul de vector între Est şi Vest.

***
Radu Georgescu este reprezentantul României pe sectorul de tineret în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Este specializat în afaceri externe şi geopolitică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult