La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Chestiunea

T1 din 2019: Inflația a mușcat 1,4% din puterea de cumpărare a pensiei medii

În primul trimestru din 2019, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.380 lei (291 euro la cursul mediu), mai mare cu 9%… Mai mult

13.06.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4% – revenirea spre 3% se amână pentru cel mai devreme T2 din 2020

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna mai 2019 cu 0,46%, valoare aproape identică cu cea din aceeaşi lună a anului anterior (+0,47%).… Mai mult

12.06.2019

Cronicile

Sinergia Mării Negre între mit şi realitate

de Radu Georgescu 8.9.2013

Marea Neagră reprezintă un areal geografic distinct, care se remarcă prin plasarea la intersecţia dintre Europa, Asia Centrală şi Orientul Apropiat. Numai din alăturarea regiunilor amintite putem realiza importanţa acestei mări la care România are acces direct. În acelaşi timp, prin aderarea ţării noastre şi a Bulgariei la Uniunea Europeană- perspectivele Bruxelles-ului s-au extins, acesta fiind interesat de configuraţia acestei regiuni.

Anul 2007 a marcat lansarea Sinergiei Mării Negre de către Uniunea Europeană. Ce este o sinergie? Conform unei definiţii simple sinergia reprezintă coordonarea mai multor acţiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace.

Sinergia Mării Negre poate fi privită ca o componentă relevantă a strategiei Uniunii Europene privind politica de vecinătate şi un factor cu o valoare adăugată în ceea ce priveşte negocierile de integrare ale Turciei în Uniunea Europeană.

Sinergia Mării Negre doreşte să aducă- şi într-o anumită măsura a reuşit- împreună jucători politici, organizaţii neguvernamentale şi sectorul de afaceri de la nivel regional pentru a promova atingerea unor rezultate commune, aşa cum amintea şi definiţia de mai sus. În termeni reali sinergia vizează implementarea de programe transfrontaliere pe diferite sectoare de activitate, având ca scop îmbunătăţirea relaţiilor de vecinătate între actorii regionali.

Aspectele economice sunt o componentă importantă a oricărei sinergii, iar dacă privim dinamica ţărilor din regiune putem înţelege pasul alert în care multe state se dezvoltă, lăsând loc pentru foarte multe oportunităţi.

Uniunea Europeană a pus la dispoziţie, prin intermediul Parteneriatului Estic, aproximativ 600 de milioane de euro pentru perioada 2010-2013, aceşti bani putând fi accesaţi şi de multe dintre statele din regiunea Mării Negre. Finanţările au ca şi obiective:

  1. Construcţia instituţională, dorindu-se sprijinirea reformelor din ţările membre ale Parteneriatului- lucru relevant pentru eficientizarea instituţiilor publice.

  2. Programe dedicate reducerii inegalităţilor socio-ecoomice dintre ţările partenere.

  3. Implementarea unei dimensiuni multilaterale a Parteneriatului Estic.

Un eşec- mai mult sau mai puţin aşteptat- este reprezentat de nerealizarea proiectului Nabucco West, lucru justificat prin costurile mari de construcţie. Pentru România este o pierdere, dar în acelaşi timp trebuie să fim realişti- proiectele care au costuri mai reduse şi sunt eficiente vor câştiga în faţa celor mai scumpe şi la fel de eficiente.

Este o lecţie de învăţat, România mai are numeroase avantaje, dar fără o viziune clară aceste avantaje pot rămâne închise în dulap. Trebuie atrasă atenţia asupra proiectului Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI)- având ca scop transportul de gaze naturale din Azerbaijan prin Georgia în România- astfel s-ar realiza o importantă conexiune între arealul Mării Caspice şi Europa- având cap de pod ţara noastră.

În termeni practici Uniunea Europeană are nevoie de arealul Mării Negre, ca un spaţiu stabil, în care “balanţa de putere” să fie prioritară. Nu trebuie să uităm că Marea Neagră este gazda intereselor Federaţiei Ruse (cu valenţe istorice şi contemporane), dar şi ale Turciei (a cărei atitudine nu este intotdeauna previzibilă, dar se află între anumiţi parametrii sistemici). În acest context apar România şi Bulgaria ca state membre ale Uniunii Europene, iar România (a şaptea ţară a Uniunii Europene ca populaţie) poate să aducă proiecţiile şi interesele forumului european mai aproape de Marea Neagră şi dincolo de ea.

Din nefericire România nu duce o politică externă activă la nivel bilateral cu statele din regiune, bazându-se doar pe marile scheme de la nivel european. Un caz ideal ar fi continuarea susţinerii ideilor şi proiecţiilor Uniunii Europene asupra Mării Negre, poate cu un accent mai mare pe reţele- aşa cum nota şi Radu Magdin într-un articol recent şi în acelaşi timp cu o atitudine proactivă în relaţiile bilaterale din zona Mării Negre. Uniunea Europeană a pus la dispoziţie un cadru, iar România trebuie să utilizeze această resursă importantă.

Mai sunt multe de învăţat şi de aplicat, dar cert este că Sinergia Mării Negre trebuie să rămână o prioritate a României- în ciuda unor aparente eşecuri- şi să continue prin iniţiative de cooperare în domenii precum energia, transportul, mediul înconjurător şi securitate regională. Maturizarea politicii externe a României va trebui să ţină seama de statutul de membru al Uniunii Europene şi să susţină accesarea oportunităţilor ce vin din Est. Procesul de maturizare trebuie să nască o viziune clară şi să repună diplomaţia românească în rolul de vector între Est şi Vest.

***
Radu Georgescu este reprezentantul României pe sectorul de tineret în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Este specializat în afaceri externe şi geopolitică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Jumătate din populația lumii nu crede că trăiește în democrație – sondaj

Iulian Soare

Doar jumătate din cei 157.000 de participanți la un sondaj realizat în 57 de țări cred că țările lor sunt democratice. Mulți dintre cei care… Mai mult

Europa

Rusia revine în Adunarea Consiliului Europei, Ucraina își suspendă participarea la lucrările APCE

Iulian Soare

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi textul ce permite revenirea Rusiei în această instanţă, informează presa internațională.… Mai mult

Europa

Caniculă în Europa: Recorduri de temperatură sunt așteptate zilele viitoare

Vladimir Ionescu

O caniculă de o precocitate fără precedent după 1947 s-a abătut luni asupra Europei, cu temperaturi care ar putea să depăşească 40 de grade Celsius… Mai mult

Stiri

Sindicatele cer Guvernului să nu adopte Codul Administrativ: Este conceput pentru un grup de interese

Mariana Bechir

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) îi cere premierului să nu adopte Codul Administrativ prin OUG. Documentul, aflat pe ordinea de zi suplimentară a… Mai mult

Digital

PwC: Antreprenorii români, cei mai avansați din Europa Centrală și de Est în adoptarea tehnologiilor digitale

Vladimir Ionescu

Antreprenorii români sunt cei mai avansați în folosirea tehnologiilor digitale comparativ cu omologii lor din celelalte 14 state din Europa Centrală și de Est, relevă… Mai mult

Stiri

Deloitte: Multinaționalele sunt supuse unor controale fiscale mai riguroase

Vladimir Ionescu

Peste jumătate din companiile multinaționale din toată lumea sunt de părere că autoritățile fiscale din țările lor devin mai riguroase în privința controalelor fiscale, ca… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru – aleasă lider al PNL București. Rareș Bogdan nu a candidat

Vladimir Ionescu

Violeta Alexandru a fost aleasă de Biroul Executiv al PNL în funcția de președinte interimar al organizației București, într-o ședință foarte tensionată. Ea a condus… Mai mult