Deficitul bugetar la 2 luni – majorat cu 54% față de perioada pre-Covid: de unde provine

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2021 un deficit de circa 12,8 miliarde lei, echivalent cu 1,14% din PIB estimat… Mai mult›
30.03.2021
Din ce Bugete raportate la PIB își fac statele UE cheltuielile cu Educația, Sănătatea și Investițiile raportate la PIB

Cu venituri bugetare de 31,8% din PIB, respectiv venituri din taxe de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la… Mai mult›
29.03.2021
Datoria publică, majorată în ianuarie cu o,5% din PIB după metodologia UE, redusă cu 0,4% după cea națională. Observații

Datoria publică a României raportată la PIB a crescut în luna ianuarie cu 0,5 puncte procentuale, de la 47,3% la finele anului trecut la 47,8%… Mai mult›
29.03.2021
Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul țărilor care ne produc deficit comercial

În anul 2020, exporturile României au însumat 62.175,6 milioane euro (-9,9% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 80.563,9 milioane euro (-6,6% față… Mai mult›
28.03.2021
Sindicatele denunță Pactul pentru bunăstare propus de premier: “Un document ipocrit și populist”
de Mariana Bechir , 18.9.2019
Confederația cartel Alfa refuză semnarea Pactului pentru bunăstare, propus de premierul Viorica Dăncilă tuturor partidelor și partenerilor sociali, patronate și sindicate. Documentul este “unul ipocrit și populist”, consideră liderul cartel Alfa, Bogdan Hossu, citat într-un comunicat al organizației.
Pactul nu se referă deloc la problemele fundamentale ale salariaților, precum sistemul de impozitare (revenirea la forma anterioară tarnsferării impozitelor la angajat) și la legislația privind dialogul social, reproșează cartel Alfa.
Prin pactul respectiv, prim-ministrul le cerea formațiunilor din Opoziție să se angajeze că nu vor reduce pensiile și salariile, dacă vor veni la guvernare.
ProRomânia a fost singurul partid care a răspuns apelului Vioricăi Dăncilă, dar l-a criticat ulterior, considerându-l o simplă acțiune de campanie.
“Pactul pentru Bunăstarea Românilor propus de PSD: un document ipocrit, populist, care uită de o mare mare parte dintre cetățeni și ignoră probleme fundamentale, precum reformarea sistemului de impozitare și modificarea legislației muncii și a dialogului social. Sunt doar elemente de susținere a unui program electoral fără susținere financiară”, a declarat Bogdan Hossu, citat în comunicatul cartel Alfa, una dintre cele cinci confederații din România.
Organizația acuză că, atunci când vorbește despre “salariile românilor”, PSD se referă la respectarea parțială a drepturilor salariaților din sistemul public, lăsând ambiguu a se înțelege că vor fi în continuare înghețate anumite drepturi salariale (precum voucherele de vacanță sau norma de hrană).
Nu se menționeze deloc salarizarea precară din sistemul economic, unde lipsa negocierii colective, blocată de Legea dialogului social, menține veniturile la unul dintre cele mai scăzute valori din UE, mai spune Bogdan Hossu:
Democrația la locul de muncă, dreptul neîngrădit al lucrătorilor la asociere și negociere colectivă sunt elemente care determină o distribuție echilibrată a rezultatelor economice.
Lipsa acestor mecanisme în România duce la polarizare, precarizare a lucrătorilor, degradarea condițiilor de muncă și migrație.
În ciuda ușoarei creșteri din ultimii doi ani a ponderii salariilor în PIB, determinate de creșterile din sectorul public, în România rezultatele economice sunt distribuite dezechilibrat, o treime câtre lucrători și două treimi către capital, când proporția firească ar fi invers.
CNS cartel ALFA acuză toate partidele politice că nu arată nicio preocupare pentru modificarea actualului sistem de impozitare ”profund inechitabil prin cota unică și prin plasarea întregii poveri fiscale pe salariați”:
În mod ipocrit, singura grijă a PSD-ului este de a menține neschimbată impozitarea lucrătorilor independenți, un sistem profund nedrept care-i împovărează pe cei cu venituri mici și oferă în schimb înlesniri celor cu venituri mari și foarte mari.
Propunerea și conținutul acestui pact ascunde un fapt absurd, cu care din păcate ne-am obișnuit într-atât încât devine greu de sesizat.
Un pact național în care să se agreeze aplicarea unor legi aflate în vigoare, adoptate de Parlament și care se presupune că au trecut prin filtrul consultărilor și dezbaterilor, arată cât de distorsionată este perspectiva politicienilor asupra procesului legislativ.
Un pact național ar trebui să aibă la bază, în opinia cartel Alfa, un proiect de construcție viitoare, o prioritizare sau concentrare a efortului național pe anumite priorități, ca spre exemplu educația, sănătatea sau pentru o reformă radicală a fiscalității, pentru creșterea etapizată a salariului minim și reducerea treptată a inegalităților sociale, nu pentru aplicarea unor legi adoptate.