Proteste la Guvern – Sindicaliștii cer diminuarea fiscalității pe muncă: ”Din 5 zile pe săptămână, 2 muncim pentru stat!”

Câteva sute de membri ai federațiilor afiliate la Blocul Național Sindical (BNS) demonstrează luni în Capitală, cerând guvernanților relaxarea impozitării muncii. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, referitor la protestul BNS, că trebuie făcute deduceri la impozitarea muncii, astfel încât oamenii să-și poată asigura în privat servicii sociale.

Protestul se desfășoară sub sloganul: „Respect pentru muncă şi pentru cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!” și face parte dintr-o campanie inițiată pentru a determina coaliția să reducă povara fiscală suportată de angajați și companii.

Conform organizatorilor, la miting participă aproape 2.000 de persoane.

Protestatarii poartă bannere şi steaguri cu numele sindicatelor din care fac parte, și au plecat, în jurul prânzului spre Ministerul Muncii și cel al Finanțelor, în zgomot de fluiere, vuvuzele şi tobe. 

Sindicaliștii participanți la demonstrație acuză că povara impozitării este prea mare, motiv pentru care sărăcia în muncă înregistrează în România cea mai mare rată din Uniune.

”Din cinci zile pe săptămână, două muncim pentru stat. Nu ni se pare corect! După aia, când mergem la supermarket plătim TVA,” a declarat un protestatar intervievat de TVR.

Părerea premierului: Reducerea impozitării pe salariul minim, „un lucru foarte fragil”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, referitor la solicitările BNS, că o reducere a impozitării salariului minim este „un lucru foarte fragil”, întrucât o treime din angajații României sunt plătiți, în contracte, cu acest nivel minim.

Reamintim că executivul s-a folosit de creșterea salariului minim pentru a acoperi parte din golurile de la fondul de pensii și din bugetul sănătății.

„În primul rând, aceste impozite nu sunt de anul acesta, aceste impozite şi toată lumea ştie că impozitarea muncii este cea mai mare în România, mai ales impozitarea muncii la veniturile mici. Asta face diferenţa, de fapt, între noi şi Europa. O treime dintre români, în acest moment, sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. O reducere a impozitării pentru salariul minim pe economie, aşa cum este în Germania şi în toate ţările civilizate, restul au o impozitare progresivă după anumite praguri, ar duce, de fapt, să mărim de la o treime, să ajungem la jumătate. Este un lucru foarte fragil. Noi am mers cu mărirea salariului minim pe economie şi am venit acum cu salariul minim pe economie în Europa”, a explicat Marcel Ciolacu, duminică seara, întrebat despăre revendicările sindicaliștilor.

Din punctul său de vedere, trebuie făcute deduceri la impozitarea muncii pentru a dezvolta servicii și pentru ca angajații să poată accesa asigurări de pensie și sănătate private.

„În toate statele, aici dezvolţi serviciile private la sănătate, educaţie şi pensii private. Faci deduceri din impozitarea muncii, astfel încât omul să-şi facă asigurare privată de sănătate, să contribuie la pensii private şi pentru şcoală, grădiniţă, afterschool, toate aceste lucruri trebuie deduse din impozitarea muncii concomitent, fiindcă dacă scazi, în acest moment, pauşal la toată lumea este total incorect, pentru că una este să ai venituri de 20.000 lei şi una este să ai venituri de 3.500 lei. De fapt, creezi o discrepanţă şi mai mare între cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari şi nu te dezvolţi niciun serviciu”, a mai explicat premierul.

Salariile mici și taxarea ridicată – motivele pentru care românii pleacă în străinătate, iar țara are o rată de ocupare scăzută

Sindicaliștii afirmă că salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia, potrivit datelorEurostat. Doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 şi 64 de ani lucrează, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre români nu muncesc, conform unui comunicat al BNS.

„Tema principală a protestului nostru o reprezintă fiscalitatea în România. Astăzi avem o situaţie urâtă pentru cei care intră în categoria socială a salariaţilor. Noi suntem cei care suportăm cele mai mari biruri. Lucru acesta trebuie să se oprească. De ce facem acest protest şi de ce începem această campanie? Pentru că vrem ca anul acesta, când oamenii vor vota, să voteze în cunoştinţă de cauză. Nu vrem să ne mai trezim în campanie electorală cu mesaje de genul: „Vă promitem că o să creştem salariile”, „O să creştem pensiile”, „O să facem nu ştiu ce alte drăcovenii”. Înainte de toate vor trebui să explice de unde aceşti bani, iar bani nu vin decât din sistemul de taxe şi de impozite. Avem o obligaţie asumată în relaţia cu Comisia, eşalonul de reformă fiscală al României. Vrem să ştim în clar despre ce e vorba în acest demers, pentru că dacă vor veni din nou să impoziteze suplimentar munca vom avea o problemă şi vor avea o problemă mai mare cu noi. Vrem să vedem ce gânduri au cu impozitarea capitalului, a averilor, cu nivelul redevenţelor. Gândiţi-vă că, în medie, sunt de trei ori mai mici decât media Uniunii Europene”, a declarat Dumitru Costin, liderul BNS, la protestul organizat în Piaţa Victoriei.

În opinia sa, promisiunile privind creşterile salariale nu pot fi crezute în condiţiile în care datoria datoria publică a României a trecut de 50% din PIB şi, conform Legii disciplinei financiare, cheltuielile salariale ar trebui îngheţate până în momentul coborârii sub acest nivel.

Politici ineficiente – în loc să lărgească baza de impunere, statul ia mai mult de la cei corecți

”Calitatea prestaţiilor de protecţie socială este una foarte scăzută. La 65 de ani, speranţa de viaţă sănătoasă este în Romania de doar 4 ani, media UE fiind de 9,5 la bărbaţi şi 9,9 ani la femei.  În contextul în care aproximativ 24% din pensionarii din România sunt beneficiari de pensie minimă, transferurile sociale reuşesc într-o mică măsură să reducă riscul de sărăcie. Comoditatea administraţiei fiscale şi capacitatea unor categorii socio-profesionale de a obţine un tratament preferenţial în timpul vieţii active au condus la situaţia actuală, în care o pondere redusă a lucrătorilor din România trebuie să-şi asume un cost semnificativ pentru finanţarea unui sistem de protecţie socială de care se beneficiază aproape universal.  Cu alte cuvinte, în loc să lărgească baza de impunere, statul român preferă să ia mult de la cei corecţi!”, se mai arată în comunicatul BNS.

****