Partidul Popular European susține toate obiectivele Uniunii Europene pentru tranziția la economia verde, însă acest lucru trebuie realizat împreună cu actorii economici, nu împotriva lor. Vicepreședinte al PPE, europarlamentarul Siegfried Mureșan, afirmă că În Parlamentul European sunt voci care susțin că industia europeană nu are de ales: fie se adaptează rapid, fie moare.
”Noi vrem să facem tranziția aceasta împreună cu industria, împreună cu actorii economici, nu împotriva lor. Colegi parlamentari din grupul Verzilor, de exemplu, spun: industria europeană se adaptează, fie moare, nu ne reprezintă. Aceasta nu este o opțiune pentru noi”, a afirmat marți Siegfried Mureșan, în cadrul conferinței ”Noua economie europeană și transformarea economiei românești”, organizată de CursDeGuvernare.
”Sigur, industria va trebui să se adapteze, să preia o parte din costuri, dar noi avem obligația să îi sprijinim, inclusiv prin alocarea de resurse publice și de la nivel european, pentru cercetare, dezvoltare, inovare. (…) Spun clar, succesul tranziției spre economie verde va depinde în mare parte de finanțarea acesteia. Fără resursele necesare, totul rămâne declarație politică….”, a precizat europarlamentarul român.
Siegfried Mureșan, la fel ca întreg grupul PPE din PE, consideră că tranziția spre o economie verde diferă foarte mult, de la o țară la alta.
”Am mai spus, tranziția spre economie verde trebuie să pornească de la realitățile naționale. Dacă vom renunța la cărbune, trebuie să ne fie permisă utilizarea gazului ca resursă de tranziție. Acum suntem o minoritate, semnificativă însă, a statelor care cer utilizarea gazului. La fel și cu energia nucleară.. La nivelul UE reușim să ancorăm această viziune: tranziția trebuie să țină cont de realitățile naționale”, afirmă Siegfried Mureșan.
El precizează: ”Noi, cei care reprezentăm România pe plan european, ne străduim ca nicio decizie să nu dezavantajeze România. Totodată realizăm că tranziția spre economia verde are o amplă susținere la nivelul instituțiilor UE, deci România trebuie să fie proactivă, cel puțin pe latura de cercetare/dezvoltare.”
Europarlamentarul român a reamintit de existența Fondului pentru tranziție justă, din care România are repartizate aproximativ 2 miliarde euro. Fondurile sunt destinate celor 6 județe din România care vor fi afectate din punct de vedere social de costurile tranziției verzi din cauză că dețin mari exploatații carbonifere care vor fi nchise în viitor.
”Mă aștept ca nicio categorie, nicio regiune să nu fie lăsată în urmă. Oricine va simți că este lăsat în urmă va deveni țintă pentru naționalism.
Sigur, județele ar trebui să facă planuri împreună, care să fie aprobate mai întâi la nivel central și înaintate la Bruxelles spre aprobare. Mi-aș dori ca să existe proiecte de dezvoltare economică, nu doar proiecte cu caracter social. Lucrurile sunt clare, trebuie să venim și aici, cum am făcut la PNRR, cu un plan cum vrem să absorbim acești bani”, a spus Siegfried Mureșan.
Conferința a fost transmisă live și poate fi văzută AICI-LINK.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Domnule Muresan, dezamagiti (am avut o impresie mai buna despre dvs). Mai jos cateva aspecte:
1) Ponderea regenerabilelor in mixul electric german de ex. este in jur de 50% cu tendinte in crestere pana in jur de 70% -75% , pe marginea exitarii carbunelui (care se desfasoara pe durata urmatorilor 10 ani). Actualmente, ponderea energiei fotovoltaice in mixul german este in jur de 10%, ponderea energiei eoliene este in jur de 25%, ponderea energiei din biomasa este in jur de 10%, iar restul fiind hidro.
2) In comparatie cu Germania, Romania are un potential hidro de invidiat, dar sta mai bine si la capitolul fotovoltaic (radiatia solara in Ro fiind cu circa 20% mai mare). De asemenea, Romania face o figura excelenta si la capitolul potentialului eolian – Dobrogea, podisul Moldovei, crestele carpatilor si sub-Carpatilor precum si potentialul imens de eolian-offshore din perimetrul Marii Negre (de circa 40GW). In concluzie, dpdv al potentialului si al resurselor, Romania s-ar putea numara printre campionii Europei in punto tranzitie energetica. UE ofera scheme de sutinere pentru modernizarea sistemului energetic, din pacate insa, in Ro lipseste interesul politic pe plan intern (caracatita formata in jurul companiilor energetice de stat stramba din nas, ba ca-i politica iecologista, verzulie, neomarxista, nefunctionala si diverse scuze).
3) Referitor la exploatarea gazului natural, este un business competitiv care functioneaza in intreaga lume, fara subventii. Exista scheme de sustinere a centralelor inteligente pe gaz, eficiente si flexibile, cu capacitati mici si medii pe „cogenerare” situate in zonele urbane. De asemenea, exista si scheme de sustinere exista pentru proiecte de crestere a eficientei energetice in procese industriale (Galatiul de ex ar putea fi incalzit cu caldura reziduala de la Combinat, Constanta poate fi incalzita cu combinatul de la Navodari, Craiova la fel, samd). Centrale electrice ineficiente (de genul celei de la IERNUT sustinuta cu fonduri europene – 20 mio euro, sau cum ar fi centrala pe gaz planificata la Halanga) nu pot fi sustinute din moment ce energia termica reziduala este risipita pe turnuri de racire. Spre ex., in locul centralei de la Iernut puteau fi dezvoltate 4 centrale medii de 100 MW fiecare (cate una in Timisoara, Iasi, Cluj si Bacau sa zicem) caldura reziduala putea fi folosita la incalzirea partiala a oraselor.
4) Privitor la investitia planificata de Guvernul Roman iei in Cernavoda, este si ea contraproductiva din doua mari motive:
a) costurile de productie a energiei nucleare sunt mari (sar pragul de 10 centi /kWh); si
b) energia nucleara nu contribuie la cresterea flexibilitatii sistemului energetic, pe langa faptul ca au o viteza lenta de reactie, mai blocheaza si firele de transport, respectiv blocheaza exploatarea imensului potential eolian (on si offshore din Dobrogea si din perimetrul Marii Negre).
P.S. tranzitia energetica (valorificarea surselor regenerabile) si cresterea considerabila a acestora in mix atrage investitii „private” pe plan local – de ordinul zecilor de miliarde, creaza noi locuri de munca pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), contribuie la cresterea eficientei energetice, la reducerea importurilor si a deficitului de cont curent, samd. De ce ar sustine contribuabilii din vest „Realitatea Romaniei” i.e. scheme de sustinere a Caracatiei, gen centrala de la Cernavoda (investitii de €9 miliarde, zero capital privat, energie scumpa) sau a centralelor ineficiente de la Iernut, Halanga, etc? Angajamentul dvs in acest sens cam lasa un gust amar…
Romania dispune de combustibil regenerabil din biomasa si deseuri menajere pentru a produce peste 160.000.000 MW energie termica si electrica fara sa taie vreun copac
Amprenta Carbon
Biomasa 0.09 Kg/MW,
Gaz 1,9 Kg/MW
Romania spre deosebire de celelalte tari are in plus tehnologia de reciclare si conversie in energie a acestor surse regenerabile.
Doar interese straine sustinute de tradatori romani vor sa facem altfel;
Răzvan Nicolescu / Miza tranziției energetice în România sunt investițiile în lanțuri de producție integrate: de hidrogen, baterii și grafit.
Sa mori tu Razvane ca esti deal nostru