Siegfried Mureșan / Tranziție spre economie verde, dar numai alături de industrie și de consumatori
joi

2 decembrie, 2021

Articol susținut de Grupul PPE din Parlamentul European

Siegfried Mureșan / În tranziția spre o economie verde, trebuie să fim alături de industrie și de consumatorii vulnerabili

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 noiembrie, 2021

Unul dintre marile obiective ale Uniunii Europene în următorii ani este tranziția spre o economie fără emisii de carbon. Concret, Pactul Verde European prevede ca, până în 2055, economia noastră să fie neutră din punct de vedere al emisiilor.

Dar cum vom reuși să atingem împreună acest obiectiv? Care vor fi mijloacele prin care să atingem aceste ținte și, mai ales, cât ne va costa?

Pentru noi, Grupul PPE din Parlamentul European, lucrurile sunt destul de clare. Susținem reducerea poluării și tranziția spre o economie verde, dar trebuie să facem acest lucru împreună cu industria, cu mediul privat. De asemenea, trebuie să avem grijă ca această tranziție să nu afecteze anumite categorii de populație din regiuni mai sărace ale Europei sau din categorii defavorizate.


Colegi europarlamentari din alte grupuri politice spun: „industria europeană fie se adaptează, fie moare”. Aceasta nu este o opțiune pentru noi fiindcă o industrie europeană slăbită înseamnă șomaj mai ridicat și importuri mai mari, deci o economie europeană mai slabă. Sigur, industria va trebui să se adapteze, să preia o parte din costurile tranziției, dar noi avem obligația să o sprijinim, inclusiv prin alocarea de resurse publice și de la nivel european pentru cercetare, dezvoltare, inovare.

Succesul tranziției verzi va depinde de finanțarea ei

Dorim această tranziție verde, însă știm un lucru: pentru atingerea obiectivelor sunt necesare investiții de aproximativ 400 – 450 de miliarde de euro pe an la nivelul întregii Uniuni Europene.

Tocmai de aceea, am spus încă de la început, de acum doi ani, că succesul Pactului Ecologic European va depinde de nivelul de finanțare.

Mai ales când ne uităm la țara noastră, la specificul economic al României, ne dăm seama că, pentru noi, această tranziție va fi mai dificil de făcut decât pentru alte țări europene și va fi nevoie de sprijin financiar consistent din partea Uniunii Europene.


Un lucru bun este că, în ultimul an, am luat o serie de decizii foarte importante la nivel european prin care să acoperim o parte din necesarul de finanțare al tranziției spre o economie verde.

În primul rând, am agreat ca domeniul climatic să fie una dintre prioritățile noului Mecanism European de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro. Concret, cel puțin 37% din reformele și investițiile prevăzute de țările membre a fi finanțate în următorii șase ani prin acest plan de redresare trebuie să aibă o componentă de mediu.

Combaterea schimbărilor climatice și reducerea poluării vor fi finanțate cu prioritate și din Bugetul multianual tradițional al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027.

În plus, am creat la nivel european un Fond al Tranziției Juste destinat regiunilor care trebuie să se adapteze cel mai mult, cele care sunt mari poluatori și cele unde au loc extracții de cărbune. Suma alocată acestui fond este de 17,5 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. România este unul dintre principalii beneficiari, iar alocarea pentru țara noastră este de aproape 2 miliarde de euro. Banii vor merge în cele 6 județe care vor trebui să reducă cel mai mult emisiile de dioxid de carbon: Hunedoara, Dolj, Gorj, Galați, Mureș și Prahova.

Nu în ultimul rând, vom crea un fond social european pentru climă de 75 de miliarde de euro tocmai pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și sectoarele economiei care vor trebui să facă cele mai multe schimbări în această tranziție spre o economie verde. României îi sunt alocate 6,6 miliarde de euro din acest fond: 2,2 miliarde de euro în perioada 2025 – 2027 și, după aceea, 4,48 miliarde de euro în perioada 2028 – 2032.

În total, 30% din fondurile europene ce vor fi folosite în următorii 7 ani vor trebui alocate proiectelor și investițiilor care au o componentă de mediu. Sunt alocări importante, dar acoperă doar o mică parte din resursele necesare acestei tranziții.

Tocmai de aceea, noi, Parlamentul European, așteptăm din partea Comisiei Europene un set de propuneri privind crearea de noi resurse proprii ale Uniunii, resurse care să ofere o finanțare mai stabilă și mai predictibilă a bugetului Uniunii. Iar atunci când ne va înainta noile propuneri de resurse proprii, Comisia trebuie să ia în considerare ca o parte din fondurile generate de aceste noi resurse proprii să le putem folosi pentru finanțarea tranziției economice.

Toate aceste instrumente de finanțare de la Bugetul UE sunt esențiale pentru succesul înverzirii economiei, dar nu și suficiente. Finanțarea tranziției nu va putea fi făcută doar din bani publici, deci este foarte important ca sectorul privat să fie implicat și să investească fonduri pentru a atinge obiectivul neutralității climatice.

Siguranța energetică – obiectiv în tranziția economică

Un alt lucru esențial în tranziția spre o economie verde este să ne asigurăm că mediul privat – mai ales micii întreprinzători – și consumatorii vulnerabili nu vor fi afectați de o eventuală criză majoră a prețurilor la energie cauzată de măsurile pe care le vom lua pentru reducerea poluării.

Am văzut în această toamnă cum o criză globală a prețurilor la energie poate afecta o mare parte din micii întreprinzători și din consumatorii vulnerabili din Europa. Trebuie să luăm măsuri astfel încât pe viitor să nu lăsăm povara unor scumpiri ale energiei pe umerii acestora.

Iar printre măsurile la care lucrăm la nivel european în această perioadă se numără crearea unei facilități de stocare comună a gazului și o schemă comună de achiziții publice pentru gaz.

În plus, trebuie să ne asigurăm că există coordonare la nivel european privind siguranța energetică. Când un stat membru al Uniunii Europene decide să-și ajute oamenii și întreprinderile ca urmare a unor creșteri ale prețurilor la energie, acest lucru nu trebuie să fie făcut pe seama consumatorilor și întreprinderilor din celelalte țări ale UE.

Nu în ultimul rând, trebuie, desigur, să reducem dependența energetică a Uniunii Europene. Trebuie să investim în întărirea sectorului energetic intern.

Set de reguli pentru o tranziție echitabilă

Pe lângă deciziile importante pe care le-am luat privind finanțarea Pactului Ecologic European, negociem acum la nivel european și un pachet de legi și de norme care să reglementeze o tranziție echitabilă în toată Europa. Fiindcă tranziția spre o economie verde trebuie să țină cont de specificul local, de realitatea din fiecare țară, de nivelul de dezvoltare economică. Trebuie să țină cont care sunt categoriile populației cele mai vulnerabile și care sunt sectoarele din economie, din industrie care vor trebui să facă o ajustare mai mare, cu costuri mai mari, iar acestea să fie ajutate.

În România, spre exemplu, este foarte clar că, dacă vom face trecerea de la producerea energiei electrice din cărbune, nu putem realiza și trecerea de la gaz în același timp. Avem nevoie să putem folosi în continuare gazul ca sursă de energie de tranziție pentru următoarele decenii, până în orizontul anului 2050. În momentul de față, statele membre ale UE care doresc folosirea gazului în tranziția economică reprezintă o minoritate, dar o minoritate semnificativă, și nu cred că putem fi ignorați. De asemenea, energia nucleară contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a gazelor de seră, așa că trebuie luată în considerare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nu în ultimul rând, obiectivul nostru, al tuturor statelor membre, trebuie să fie acela ca și state din afara Uniunii Europene să reducă emisiile de dioxid de carbon, să investească în noi tehnologii, să producă cu mai puține emisii. De aceea există o idee în momentul de față la nivel european, anume de a taxa la frontiera externă a Uniunii Europene produsele importate pe baza emisiilor de dioxid de carbon ce au rezultat de pe urma producerii lor. Fiindcă degeaba noi producem curat aici, cu costuri mai mari, dacă în state din afara Uniunii Europene se produce murdar, cu costuri mici.

Este foarte important să ținem cont de nevoile tuturor categoriilor de persoane, precum și de nevoile tuturor țărilor, regiunilor și întreprinderilor europene în această tranziție spre o economie verde. Orice categorie de populație care va simți că tranziția spre o economie verde nu o ajută, că îi creează costuri suplimentare și, mai ales, va simți că aceste costuri sunt consecința unor decizii luate departe, undeva la nivel european, poate deveni o pradă ușoară pentru politicieni populiști, antieuropeni. Tocmai de aceea, nimeni nu trebuie lăsat în urmă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr