Puțin peste jumătate dintre cele circa 30 de miliarde de euro cât ar urma să primească România din fondul european de redresare vor fi granturi, iar diferența credite cu condiții avantajoase, a precizat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, într-un interviu pentru hotnews.ro. El a adăugat că detaliile alocărilor din acest fond urmează să fie prezentate de tehnicienii Consiliului European.
”Cifrele concrete le vom avea în următoarele ore de la tehnicienii Consiliului. Știți, la început propunerea a fost în jur de 30 de miliarde de euro. Acesta este și rezultatul pe care l-am obținut. Nicio reducere pentru România. Vor fi în jur de 30 de miliarde pe următorii patru ani fiindcă acest plan de redresare este accesibil pe patru ani de zile (…) Mai mult de jumătate vor fi la finalul zilei granturi, fonduri nerambursabile, bani pe care nu trebuie să îi returnăm niciodată. La nivelul întregului pachet, raportul este 390 de miliarde de euro granturi, fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro credite, dintr-un total de 750 de miliarde de euro. Experții, tehnicienii vor face calcule (…) Ponderea de la nivel european se va reflecta și în ponderea sumelor primite de România. România nu va fi în niciun fel dezavantajată”, a declarat Siegfried Mureșan.
El a precizat totodată că autoritățile europene vor lucra în perioada următoare la o listă de domenii și proiecte ce vor fi eligibile pentru a obține finanțare din aceste resurse. Mureșan a precizat că există o ”convergență perfectă între planul de redresare european și planul de relansare prezentat de guvern”, adăugând că principalele proiecte din cel din urmă vor putea fi finanțate din planul european.
Europarlamentarul român a subliniat că România a mai reușit să obțină un lucru foarte important și anume menținerea nivelului fondurilor de coeziune și a celor pentru politică agricolă în viitorul buget al UE. Astfel, România ar urma să aibă o alocare de circa 45 de miliarde de euro în exercițiul bugetar 2021-2027.
Fondurile structurale de coeziune alocate se vor ridica la circa 27 de miliarde de euro și reprezintă acele fonduri pe care România le poate accesa pentru a reduce decalajul față de alte state europene: pot fi finanțate autostrăzi, căi ferate, anveloparea blocurilor, dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare etc.
Fondurile agricole, în valoare de circa 18 miliarde de euro, sunt cele destinate plăților directe pentru fermieri și proiectelor de dezvoltare rurală.
Mureșan a precizat că state precum Ungaria și Polonia au o reducere a fondurilor de coeziune, de 23%, respectiv 25%, deoarece pe baza indicatorilor Comisiei Europene ”s-a ajuns la concluzia că autostrăzile, căile ferate de mare viteză sunt construite”.
Europarlamentarul a mai adăugat faptul că decisivă pentru rezultatul obținut marți de România a fost reuniunea șefilor de stat și de guvern din februarie, din Portugalia, unde țările beneficiare de fonduri din politica de coeziune au decis să rămână unite și nu accepte o reducere a acestora.
