La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

Siegfried Mureșan / De ce România nu trebuie să accepte tăierea fondurilor europene propusă de Comisia Europeană

de Siegfried Muresan , 3.5.2018

Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană, nu trebuie acceptată în această formă de Guvernul României deoarece prevede tăierea cu 5% a fondurilor europene destinate politicii de coeziuni și a politicii agricole comune, principalele politici europene în baza cărora țara noastră primește fonduri europene nerambursabile.

Dar, pentru ca România să se poată impune în negocierile bugetare europene, trebuie, în primul rând, să se alieze cu celelalte state membre care beneficiază de pe urma acestor două politici și să convingă statele net contributoare.

În al doilea rând, trebuie să arate că fondurile alocate țării noastre sunt folosite eficient, adică să crească absorbția fondurilor europene.

Comisia propune tăieri de 5% ale fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii

Comisia Europeană a publicat ieri propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Pe scurt, Comisia propune ca Uniunea Europeană să facă mult mai multe lucruri în perioada 2021 – 2027 cu resurse care nu se ridică la nivelul așteptat.

Prin această propunere de buget multianual se încearcă o echilibrare a lipsei de venituri la buget generată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și nevoia de cheltuieli suplimentare în domenii precum securitatea, apărarea și migrația. Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, alocând anual la bugetul european 12 – 14 miliarde de euro mai mult decât primește. Comisia propune, așadar, o creștere a bugetului la 1.279 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027, reprezentând 1.11% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, față de 1% cât este în prezent.

Propunerea nu este una îmbucurătoare pentru România, întrucât alocările pentru principalele două politici europene de care beneficiază țara noastră, politica agricolă comună și politica de coeziune, sunt reduse cu 5%. Vestea nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru noi.

În repetate rânduri comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger, a spus că golul bugetar lăsat de Brexit va fi suplinit atât printr-o creștere a contribuțiilor statelor membre, cât și prin reduceri bugetare. Coroborat cu nevoia de a aloca mai multe fonduri în domenii precum securitatea, apărarea, cercetarea sau programe precum Erasmus, avem o imagine mai clară asupra propunerii Comisiei.

Cum putem spori bugetul UE pentru a nu tăia fondurile europene

Tăierile propuse de Comisia Europeană nu sunt singura soluție pentru a acoperi golul lăsat de Marea Britanie. Eu am susținut încă de acum 2 ani, când Marea Britanie a votat să părăsească UE, că putem să suplinim contribuțiile bugetare ale acesteia și să acoperim nevoia de a cheltui mai mulți bani în domenii prioritare, fără a afecta politicile tradiționale ale UE, precum agricultura sau coeziunea. Cum?

Prin introducerea unor resurse bugetare noi. În trecut au existat mai multe propuneri de astfel de noi resurse bugetare care să diminueze alocările pe care guvernele statelor membre le fac la bugetul UE. Posibile surse de finanțare sunt impozitarea tranzacțiilor financiare sau a marilor corporații, dar și taxe de mediu sau pe carburanți, dar toate aceste propuneri s-au lovit de refuzul țărilor din UE, mai ales că astfel de propuneri au nevoie de unanimitate.

Din păcate, Comisia Europeană nu a venit cu propuneri suficient de ambițioase, care să suplinească nevoile bugetare ale UE.

Trebuie să ne gândim că diminuarea politicii de coeziune ne îndepărtează de obiectivul UE de convergență economică. Să fim corecți, România, deși a primit 45 de miliarde de euro fonduri europene în 11 ani de apartenență la UE, încă este departe de economiile puternice ale Europei. De aceea, nu trebuie să acceptăm tăieri de fonduri la coeziune, ea trebuie să continue cel puțin până în 2027.

De asemenea, tăierea fondurilor pentru agricultură poate pune în pericol două dintre marile avantaje pe care ni le-a adus Uniunea Europeană în cei 70 de ani de existență: garantarea securității alimentare în Uniune și accesul europenilor la produse alimentare de calitate.

Comisia Europeană va trebui să răspundă acestor întrebări în următoarea perioadă cu atât mai mult cu cât experiența din actuala perioadă de programare bugetară ne arată că rezultatul final al negocierilor cu guvernele statelor membre pe bugetul multianual duce la alocări mai mici decât în propunerea inițială a Comisiei.

Motivul este că în aceste negocieri sunt implicate doar guvernele statelor membre care decid în unanimitate, iar Parlamentul European este chemat doar să aprobe sau să respingă rezultatul acestor negocieri. Și cum marii contributori la bugetul UE vor dori să facă economii suplimentare, riscăm să avem un rezultat și mai rău decât propunerea Comisiei Europene.

Parlamentul European a cerut Comisiei o propunere ambițioasă. În raportul pe care l-am adoptat în sesiunea plenară din luna martie, Parlamentul a solicitat creșterea bugetului la 1.3% din Venitul Național Brut al tuturor statelor membre. În prezent acest nivel este de 1% din VNB. Astfel, mă voi lupta ca varianta finală a bugetului să fie cât mai aproape de propunerea pe care am votat-o în martie.

Corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, un semnal de alarmă pentru Guvernul PSD – ALDE

O altă propunere a Comisiei cu care nu sunt în totalitate de acord, dar care trebuie să trezească semne de întrebare Guvernului PSD – ALDE este corelarea alocărilor de fonduri europene de respectarea statului de drept.

Comisia a propus așadar un mecanism ce prevede ca țările care încalcă principii fundamentale ale UE, precum statul de drept, să riște suspendarea plăților din fonduri europene; în același timp însă, autoritățile vor fi obligate să plătească banii beneficiarilor finali. Nu sunt de acord cu abordări care penalizează în final beneficiarul de fonduri europene – agricultorul, întreprinderile mici și mijlocii etc.

Guvernanții trebuie să fie singurii care plătesc pentru greșelile guvernanților. Vedem cum Guvernul PSD – ALDE și-a făcut o prioritate din a ataca statul de drept și a încerca să pună mâna pe justiție prin modificarea legilor și forțând demisia procurorului-șef al DNA. Așadar, în acest context, mesajul transmis de Comisie este clar: atacurile la adresa independenței justiției, a statului de drept reprezintă un risc pentru fondurile europene.

Lucruri bune: creșterea alocărilor pentru cercetare și pentru Programul Erasmus+

Pentru a prezenta, totuși, și plusurile din propunerea Comisiei, trebuie menționat că, în propunerea de ieri, Programul Erasmus+, cel mai de succes program european, va avea o alocare dublată, iar bugetul programului pentru cercetare va fi crescut cu 30%. Alte domenii vizate de creșteri sunt securitatea, apărarea și migrația.

Spre exemplu, pentru securitate și apărare vor fi alocate 27,5 miliarde de euro, iar pentru migrație și gestionarea frontierelor 34,9 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, se propune o creștere semnificativă a alocărilor pentru acțiunea externă a UE la 123 de miliarde de euro – cu 26% mai mult decât în prezent. Toate aceste măsuri vor face mai sigură viața cetățenilor în Uniunea Europeană.

De asemenea, se propune un program de sine stătător care să finanțeze acordarea gratuită de bilete de tren de o lună pentru tinerii care împlinesc 18 ani ca să viziteze Europa. Acest program este continuarea celui pe care l-am aprobat în Bugetul UE din 2018 pentru care am fost negociator-șef din partea Parlamentului European. Este un proiect la care țin foarte mult și mă voi lupta ca această propunere a Comisiei Europene să se regăsească în varianta finală de buget.

Ce urmează și ce trebuie să facă România

Vor urma negocieri dure între două tabere care deja s-au conturat la nivel european: cei care vor un buget și mai redus decât în propunerea Comisiei (statele nordice, Olanda, Austria) și cei care vor încerca o păstrare a alocărilor cel puțin la nivelul actual (Polonia, România, Spania, Italia).

Obiectivul asumat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de a avea un acord pe viitorului buget multianual la Summit-ul Consiliului European din primăvara anului 2019 care va avea loc la Sibiu.

Ar fi o bună oportunitate pentru România ca, în timpul președinției Consiliului UE pe care o va deține în prima jumătate a anului viitor, să avem un acord pe buget, și nu orice buget, ci un unul bun pentru țara noastră, fără tăierile propuse ieri de Comisie.

Însă, pentru atingerea acestui obiectiv, este mult de lucru. Guvernul trebuie să demonstreze, în primul rând, că alocarea unor sume similare cu cele din prezent este rațională și se bazează pe o rată de absorbție mare. De aceea, autoritățile trebuie să accelereze implementarea proiectelor cu finanțare europeană și să le crească vizibilitatea.

În al doilea rând, trebuie să ne asumăm, dacă este nevoie, o serie de noi condiții pentru a ne păstra alocările. Aceste condiții pot lua forma unor criterii macroeconomice, de sustenabilitate fiscală și economică – criterii care, în definitiv, vor fi utile României și îi vor păzi și mai mult pe cetățeni de politicieni iresponsabili care fac risipă de bani publici.

În al treilea rând, trebuie să punem la punct un sistem de alianțe cu țările care beneficiază de politica de coeziune, să avem răspunsuri, contraargumente pentru statele care vor reducerea acestor politici și să negociem cât mai eficient. Până la urmă, viitorul buget se decide în unanimitate, deci nu va putea fi adoptat fără România.

Trebuie ca țara noastră să identifice acele dosare în care ar putea face concesii pentru a obține mai multe câștiguri în viitorul buget multianual. Întrebarea strategică la care autoritățile din România trebuie să ofere un răspuns este: ce condiționalități acceptăm pentru a primi cât mai multe fonduri?

Este important să pornim în negocieri de pe o poziție de forță, credibilă, dar să fim și conștienți că atingerea unanimității se face doar pe bază de compromis.

Eu, în Parlamentul European, voi promova în continuare un buget întărit care să asigure un echilibru între politicile tradiționale ale UE, precum coeziunea și agricultura, și cele emergente, care însă să nu afecteze interesele României.

Pentru a da predictibilitate beneficiarilor de fonduri europene, este important să adoptăm viitorul buget multianual cât mai devreme, astfel încât să fie în vigoare la 1 ianuarie 2021, iar beneficiarii să poată absorbi fondurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult

Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult

Stiri

AmCham România anunță că nu e implicată în organizarea vizitei premierului Dăncilă în SUA

Vladimir Ionescu

Camera americană de comerţ din România (AmCham) nu este implicată în organizarea vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, potrivit unui comunicat transmis de organizaţie.… Mai mult

Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult

Stiri

Premierul Viorica Dăncilă, poză cu două fetiţe şi o mitralieră

Vladimir Ionescu

Premierul şi-a făcut mai multe fotografii  alături de două fetiţe, în faţa unei puşti de asalt, expuse la festivalul “Toamna Cugireală”, în cadul căruia fabrica… Mai mult

Stiri

USR-PLUS își anunță prioritățile pentru cazul că PSD va fi înlăturat de la guvernare

Alexandra Pele

Dacian Cioloș, reprezentantul alianței USR-PLUS care ar viza funcția de premier dacă alianța ar ajunge la guvernare, a prezentat duminică un document cu măsurile urgente… Mai mult