OUG 7/2019 de modificare a legilor Justiției încalcă principiul separării carierelor din magistratură și trebuie retrasă „de îndată”, înainte de a produce efecte ireparabile, avertizează Uniunea Națională a Judecătorilor din România, (UNJR), într-un comunicat.
Asociația este cunoscută pentru poziția sa singulară în rândul organizaților magistraților, de susținătoare a modificărilor operate în domeniu de coaliția PSD-ALDE.
Prezentăm integral comunicatul UNJR:
Ordonanta de Urgenta 7/2019 ce aduce modificari legilor justitiei, adoptata de Guvernul Dancila in data de 19.02.2019, intempestiv si fara minime consultari, contine o serie de prevederi care incalca principiul separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor si modifica conditiile de accedere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reprezentand un pas enorm inapoi fata de forma anterioara a statutului acestor doua profesii.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita Guvernului Dancila sa revina de indata asupra acestor prevederi, inainte ca acestea sa produca efecte negative iremediabile.
1. Incalcarea separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor
Un principiu de baza introdus prin modificarile aduse legilor justitiei in 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecatorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odata pentru totdeauna, confuzia dintre cele doua cariere din autoritatea judecatoreasca, independente una de cealalta.
Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus in urma modificarilor la legile justitiei, prevede:
“(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.“
Aceasta modificare a fost propusa de un judecator si a fost puternic sustinuta in dezbaterile din Parlament de catre Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, ca solutie pentru intarirea statutului ambelor profesii, atat a judecatorilor, cat si a procurorilor.
Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor in Constitutie, s-au modificat toate cele trei legi ale justitiei, competentele Plenului CSM in materie de cariera a judecatorilor si procurorilor fiind date Sectiilor CSM, in functie de profesie.
Or, prezenta ordonanta de urgenta introduce doua modificari in art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care incalca fundamental acest principiu al “separarii carierelor”, astfel:
Versiunea anterioara:
“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
Modificarile aduse prin OUG 7/2019:
“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au indeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
Ca atare, in primul rand, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea functiilor de cel mai inalt grad in parchete, aceasta trecand de la Sectia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
In al doilea rand, se confera posibilitatea unui judecator, care a fost procuror in trecut, sa devina sef intr-un parchet, fapt ce reprezinta o incalcare grava a separarii carierelor.
2. Modificarea conditiei vechimii pentru a accede la Inalta Curte de Casatie si Justitie
O alta modificare care incalca principiul separarii carierelor este cea facuta la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat conditia vechimii pentru a accede la ICCJ.
Astfel, daca in forma anterioara a legii se spunea ca pot accede la ICCJ numai judecatorii care “au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.
Cu alte cuvinte, vechimea efectiva de 18 ani ca judecator, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecator.
Dupa ce, in urma unui proces legislativ dificil si de durata, au fost modificate legile justitiei si au fost corectate textele ce permiteau confuzia intre cariera judecatorilor si cea a procurorilor, printr-o simpla ordonanta, emisa fara nici o consultare publica, Guvernul Dancila a sters modificari fundamentale pentru statutul judecatorilor si procurorilor.
Profesia judecatorilor este diferita de cea a procurorilor, deoarece in timp ce judecatorii infaptuiesc justitia, procurorii sunt participanti in proces, contribuind la infaptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai inalta instanta din Romania sa se faca de judecatori ce au dobandit experienta ceruta de lege strict in aceasta profesie.
Chiar daca ordonanta adoptata contine si prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificarile criticate anterior insa, alaturi de altele ce privesc cariera si activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel incat se impune de urgenta abrogarea acestor modificari.
Daca Guvernul Dancila ar fi pus aceasta ordonanta in dezbatere publica si ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii si observatii de la asociatiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat intr-o forma care sa nu aduca o atingere grava si imprevizibila statutului judecatorilor si procurorilor.
Urmărește-ne pe Google News
