Asociația Societăților de Service Auto Independente a anunțat luni că a contactat Ambasada Chinei la București pentru un proiect de colaborare prin care să acopere deficitul de forță de muncă din România aducând lucrători din această țară asiatică.
Asociația a prezentat inclusiv oferta salarială pentru muncitori chinezi, ofertă care încalcă însă legislația națională.
Industria de reparații auto din România se confruntă de mai mulți ani cu un deficit de forță de muncă în acest domeniu, iar numărul în creștere de înmatriculări au din România presupune și asigurarea unui număr suficient de angajați în acest domeniu care să presteze activitățile specifice de reparare și întreținere a parcului auto național, se menționează în scrisoarea de intenție trimisă de Asociație către diplomații chinezi.
ASSAI propune un proiect – pilot prin care să fie aduși lucrători chinezi cu experiență de minim trei ani în următoarele specializări: tinichigerie, vopsitorie, mecanică, electrică, diagnoză auto și spălătorie auto.
Salariile nete, conform documentului transmis Ambasadei, vor fi:
- între 250 și 300 de euro pentru spălătorii auto
- între 500 – 800 de euro pentru specialiștii din celălalte categorii
În plus, acestora le va fi asigurată cazarea și hrana.
Președintele asociației, Cristian Muntean (foto), a declarat pentru cursdeguvernare.ro că acestea sunt sumele pe care industria le poate oferi și pentru care românii nu mai acceptă să se angajeze.
Potrivit acestuia, lucrătorii profită de criza de personal și ”refuză joburile remunerate cu 1.000 – 1400 de euro.”
În momentul de față, deficitul în domeniu se ridică la peste 20.000 de angajați, iar opt din 10 service-uri lucrează cu un număr de salariați sub cel necesar, deși salariile sunt ridicate – nivelul mediu din sector ar fi de 800 de euro.
Problema – ASSAI nu știe că legislația nu permite aducerea de muncitori plătiți sub salariul mediu pe economie
Conform legii, cetăţenii statelor extracomunitare pot fi angajați pentru sume cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie, ceea ce însemană că nu vor putea fi aduși spălători auto cu un net de 250 – 300 de euro.
Câștigul salarial mediu brut pe economie a crescut cu 0,5% în septembrie față de luna anterioară, până la 3.305 lei, iar valoarea netă s-a situat la 2.376 de lei (aproximativ 516 euro), conform INS.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 56 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, în cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut.
Cristian Muntean a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu cunoaște această lege.
Guvernul a discutat anul acesta, la presiunea patronatelor, modificarea legislației, pentru a li se aplica și străinilor aceeași regulă (cu salariul minim pe economie), însă nu se va putea face nicio schimbare, fiind vorba de o reglementare valabilă la nivelul întregii UE, în scopul protejării lucrătorilor comunitari.
În 2017, prima propunere, din ultimii 4 ani, de cre;tere a numărului de avize de muncă acordate
România se confruntă de mai mulți ani cu o criză de lucrători, iar deficitul este estimat la circa 350.000 de persoane numai în domeniul construcțiilor.
De aceea, tot mai mulți angajatori se gândesc să aducă personal din Asia, însă nu din China, unde salariile au crescut prea mult pentru ca lucrătorii să accepte joburi în România, ci din Vietnam.
Pentru aducerea acestora este nevoie de obținerea unor avize de muncă, iar Executivul stabilește anual, prin Hotărâre de Guvern, cota acestora.
În ultimii trei ani, cota anuală a fost constantă – 5.500, din care:
- lucrători permanenţi – 3.500
- lucrători stagiari – 200
- lucrători sezonieri – 200
- lucrători transfrontalieri -100
- lucrători înalt calificaţi – 800
- lucrători detaşaţi – 700.
La sfârșitul lunii octombrie, Guvernul a propus modificarea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, astfel:
- lucrători permanenți – 5.000
- lucrători detașați – 1700.
Motivul – dinamica înregistrată pe parcusul lui 2017, mai precis din trimestrul al treilea. Dacă în anii anteriori, cele 3.500 de avize pentru lucrătorii permanenți s-au dovedit prea multe față de solicitări, până la 10 octombrie anul acesta fuseseră eliberate deja 3.187 de avize de angajare / detașare, din care 1.353 avize doar în trimestrul al III-lea.
