Alianţa separatistă condusă de Artur Mas a câștigat majoritatea absolută în parlamentul Cataloniei, respectiv 72 de mandate din 135, victorie ce deschide calea spre declararea independenței celei mai bogate regiuni din Spania.
Lista liderului catalan Artur Mas, Junts pel si (Împreună pentru da), a obţinut la scrutinul de duminică 62 de mandate, iar Candidatura d’Unitat Popular – CUP, partid anti-capitalist de extremă stânga, alte zece.
Pe de altă parte, separatiştii nu au reuşit să obţină majoritatea voturilor exprimate (48%din total), majoritate necesară pentru un eventual referendum de secesiune, scrie Financial Times.
Artur Mas, șeful executivului regional catalan în exercițiu și liderul listei Junts pel si, a anunțat victoria, duminică noaptea, spunând că populația din Catalunia a votat pentru independență.
„Am câştigat”, a spus el după numărarea voturilor. “Statului spaniol, fără ranchiună, adio”, a scris pe Twitter şi Antonio Banos, liderul CUP.
Alianţa separatistă a promis independenţa Cataloniei în 18 luni, însă până atunci mai există o serie de provocări politice, legale şi de legitimitate.
Problema separatiştilor
Cele zece mandate câştigate de CUP se adaugă separatiştilor, însă partidul are o viziune diferită în ceea ce priveşte secesiunea Cataloniei. Manifestul CUP promite ieşirea Cataloniei din UE, din zona euro şi din NATO. Totodată, documentul prevede naţionalizarea industriilor cheie şi o mai mare implicare a statului în sistemul bancar. Totodată, liderii CUP au subliniat foarte clar că nu îl vor susţine pe liderul catalan Artur Mas pentru obţinerea unui nou mandat.
Prin urmare, susţinătorii secesiunii au o mare problemă: majoritatea din parlament este posibilă doar printr-o alianţă a Junts pel Si şi CUP, iar până la ora actuală nu există niciun indiciu că agendele celor două formaţiuni vor permite o alianţă.
Paşaportul spaniol şi excluderea din UE
Având în vedere că nu există reglementări pentru situaţia în care o regiune din cadrul unui stat membru îşi declară independenţa, o secesiune a Cataloniei ar duce la excluderea automată din UE şi din zona euro, notează politico.eu.
Pe de altă parte, având în vedere puterea economică a Cataloniei, precum şi natura democratică şi majoritar pro-europeană a societăţii din această regiune, este puţin probabil ca Uniunea Europeană să aibă un apetit prea mare pentru a pedepsi „Republica Catalonă”. Vor exista presiuni pentru compromis şi găsirea unor soluţii, notează presa străină.
În ceea ce priveşte naţionalitatea, constituţia spaniolă prevede că cetăţenii care „locuiesc în străinătate” îşi pot păstra paşaportul spaniol. Prin urmare, este de aşteptat ca cetăţenii Republicii Catalone – chiar dacă nu sunt membri UE – să îşi păstreze cetăţenia europeană ca urmare a unei „anomalii fără precedent”.
Opţiunile Madridului
Contestarea alegerilor din Catalonia la Curtea Constituţională nu ar fi o strategie bună pentru premierul spaniol Mariano Rajoy care a declarat, de altfel, că nu va permite secesiunea Cataloniei.
Madridul are opţiunea „nucleară” de a demite preşedinţii regionali din funcţie. O altă variantă ar fi reformarea statului spaniol şi reorganizarea sa ca o naţiune federală cu regiuni autonome şi cu drepturi şi obligaţii egale pentru toate regiunile. La ora actuală, bascii şi calatonii se bucură de o mai mare autonomie decât alte regiuni.
