România a ocupat detașat primul loc între statele membre UE la creșterea consumului pe luna februarie 2016, raportat la aceeași lună din anul precedent.
Cu un ritm de +19,3% al creșterii vânzărilor cu amănuntul, țara noastră a devansat Luxemburgul (țară mică și atipică, cu fluctuații generate de cumpărătorii din marile țări vecine) și Irlanda (+7,4%).
Pentru referință, menționăm că fenomenul de creștere a consumului nu este singular, ci dorit pentru a stimula avansul economic. Dar dimensiunea a făcut diferența, media la nivelul întregii Uniuni Europene fiind de doar +3,0% și +2,4% în Zona euro. Inclusiv cu situații precum cele din Belgia (-2,4%), Slovenia (-1,4%) sau Danemarca (-1%).
Aflate ca și noi pe calea recuperării unor decalaje, colegele din regiune, precum Ungaria (+6,4%) și Polonia (+6,2%) și Cehia (+5,8%, date pentru luna ianuarie) au fost lăsate mult în urmă, la fel ca și Bulgaria (+3,1%) sau Croația (+1,6%, ritm valabil pentru ianuarie 2016).
În plus, nu avem de-a face cu o întîmplare, ci cu o tendință consolidată progresiv în ultimele luni (v. tabelul).
Cu excepția unei mici stagnări la un nivel (altminteri foarte ridicat) pe final de an, se poate oberva o accelerare a creșterii consumului.
Fundalul: Industria stă pe loc, productivitatea stă pe loc, producția autohtonă stă pe loc, se mai apropie o mărire de salarii
Iar asta încă înainte de majorarea programată a salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.250 lei (atenție, este vorba despre o creștere SUPLIMENTARĂ de 19%), programată pentru luna mai a.c.
La un ritm de creștere economică estimat la circa 4% și la un avans aproape nul pe segmentul de industrie, cel care dă tonul în întreaga economie, se pune întrebarea ce anume au cumpărat românii cu banii suplimentar primiți față de aceeași perioadă din anul anterior și cheltuiți în plus.
Foarte probabil, răspunsul și nota de plată vor veni, inițial, sub forma deficitului de cont curent expandat sub efectul creșterii minusului din schimburile de mărfuri cu exteriorul. Altminteri, dacă economia națională ar fi cuplat deplin la majoararea cererii interne, am fi asistat la o creștere susținută în toate sectoarele de activitate, ceea ce NU este cazul.
Dat fiind că avem un motor economic încă ineficient și incapabil să-și adapteze rapid geometria arderilor, inundarea lui cu benzină nu face decât să crească riscul de înec. Dacă mergem mai departe pe acest drum, ne așteaptă eventuale corecții pe partea de curs de schimb, care să ajusteze puterea de cumpărare după productivitatea ce bate pasul pe loc.
Asta pentru că mărfurile importate, tot mai accesibile prin stabilitatea nominală a leilor prezenți în număr tot mai mare prin buzunare, se vor confrunta pe piață cu cele autohtone tot mai puțin dorite și cu mici șanse de creștere a competitivității prin scăderea prețuruilor ( fie și pentru că au crescut și vor crește costurile cu forța de muncă).
Ritmuri de creștere a consumului cu două cifre de la un an la altul sunt cu totul excepționale în practica economică și, în mod evident, nu sunt sustenabile pe termen mediu și lung. Explicația faptului că a fost posibilă această plasare a României în fruntea creșterii consumului european vine tocmai din faptul că acest consum a fost ținut sub potențial în anii anteriori (vezi tabelul).
Coincidență interesantă dar edificatoare, dacă se ia seria de creșteri economice din anii 2011 – 2015, venită după contracția de -0,8% înregistrată în anul 2010, se obține o valoare a PIB 2015 de exact 112,4% în raport cu PIB 2010. An jumătate cu venituri prea mari și jumătate cu venituri prea mici în raport cu situația din economie.
Datele din comerț nu fac altceva decât oficiul de avertizare timpurie că posibilitatea de a mai crește nivelul de trai fără a performa suplimentar în producția de bunuri și servicii, fie ele private sau publice, s-a epuizat.
Cum s-ar spune, după o perioadă de post, ne-am trezit că pofta vine mâncând. Prin urmare, riscăm să dăm în obezitate economică și să nu putem duce greutatea suplimentară.
Mai grav, la orizontul electoral se întrevede bufetul all-inclusive al alegerilor locale și al alegerilor parlamentare, de la care toate categoriile obișnuite să mănânce la ore fixe nu se vor putea abține.
