Deși poate părea ciudat în actuala conjunctură, România figurează printre statele europene cu cea mai ridicată inflație și face notă discordantă printre țările din regiunea în care ne găsim.
În plus, în pofida reducerii conjucturale a TVA la produsele alimentare (de la 24 la 9%), România a urcat de pe locul trei (ocupat la finele anului trecut) pe locul doi în topul european al creșterilor de prețuri, potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat.
Astfel, dacă la finele lui 2014 ne situam pe podium, imediat după Marea Britanie și Austria, în luna iunie 2015 am ajuns să fim devansați doar de austrieci. Pe care i-am fi depășit lejer dacă nu generalizam cota de 9% TVA la produse alimentare, aplicată la aproape 28% din coșul de consum.
(Citiți și: ”INS / Inflaţie anuală negativă pentru prima oară în ultimii 24 de ani”)
Menționăm că datele sunt cele calculate potrivit clasificării europene în materie de evoluție a prețurilor (asta pentru asigurarea comparabilității între diferite state) și reflectă valoarea medie pe ultimele 12 luni, adică sunt cele luate în considerarea pentru respectarea criteriilor de la Maastricht.
Se poate observa că majoritatea statelor din apropierea noatră, respectiv, Bulgaria (-1,3%), Grecia (-1,6%), Polonia (-0,6%), Lituania (-0,3%), Ungaria (-0,2%) și Slovacia (-0,2%) figurează în zona de scădere a prețurilor la nivelul mediei anuale, deși nu au introdus reduceri semnificative ale TVA.
Cum funcționează cosmetizarea
Ar trebui să luăm aminte și la cosmetizarea care rezultă din promovarea mediatică a rezultatelor consemnate de INS după metodologia națională în defavoarea celor care respectă clasificarea Eurostat, diferența fiind considerabilă.
Astfel, dacă prețurile de consum apar pe luna iunie cu 1,6% mai mici față de aceeași lună din 2014 potrivit indicelui național IPC, ele sunt cu doar 0,9% mai mici potrivit indicelui european armonizat IAPC.
În timp ce pentru uz intern inflația medie anuală a fost anunțată la doar 0,7%, pentru uz extern ea este de 1%, adică cu aproximativ 40% mai ridicată în termeni procentuali.
În acest context, poate n-ar fi rău să ținem minte că inflația pe primele cinci luni din acest an (exact înainte de a se aplica măsuri ce nu mai pot fi luate pe viitor pentru a tempera creșterea generală a prețurilor și înaintea manifestării unui efect de bază foarte defavorabil) ajunsese deja la 1,78%. Iar asta înainte de majorarea salariului minim, alte sporuri salariale, alte creșteri de pensii speciale, majorarea alocațiilor pentru copii și altele asemenea.
(Citiți și: ”Reducerea prețurilor la alimente: ce se poate ascunde sub inflația negativă”)
După cum, n-ar strica un calcul paralel al inflației pentru cazul în care reducerea de TVA nu ar fi avut loc și evidențierea pe această cale a valorii reale comparabile cu ținta de 2,5% plus/minus 1%. Țintă dată peste cap ca poziționare de imprevizibilitatea deciziilor guvernamentale. Nu de altceva, dar dacă pe 2015 ne-am scos cu inflația ”din pix”, în 2016 se va termina mina la instrumentul de scris dacă vom mai face și trecerea cotei standard de la 24% la 19%.
Dacă acum, în condiții de mare veselie a scăderii taxelor pe consum achitate către stat, figurăm în topul creșterilor europene de prețuri, se conturează pe viitor scenariul peliculei ”Adio Maastricht”, cu seria a doua ”Ne pare rău pentru valoarea depozitelor dumeneavoastră” și continuarea ”Leule, rămân cu tine”.
Urmărește-ne pe Google News
