La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Reducerea prețurilor la alimente: ce se poate ascunde sub inflația negativă

de Marin Pana 12.7.2015

preturi de consumGeneralizarea reducerii TVA la produsele alimentare a dus, potrivit datelor INS, la 3 procente în minus pentru indicele prețurilor de consum calculat pe luna iunie, iar inflația anuală calculată pe aceeași lună la un minus de 1,6 procente.

Ceea ce, suprapus peste inflația de fond, nu va face decât să anuleze creșterea de prețuri care s-a produs de la începutul acestui an, anunțată deja la valoarea de 1,78% pe primele cinci luni din 2015.

Dacă se ține cont și de efectul majorării cu 11% a prețului gazelor naturale începând cu data de1 iulie 2015 (care se va vedea în datele comunicate de INS în luna august pentru luna iulie și, potrivit ponderii din coșul de consum, va însemna o creștere de 0,37% pe IPC), practic, măsura de diminuare a taxării alimentelor va reseta ( nu deplin !) nivelul general al prețurilor la cel de la finele anului 2014.

Astfel, deși statistica oficală va anunța valori cu minus ale inflației lunare iar inflația anuală se va îndrepta spre teritoriul negativ, după ce atinsese un nivel de 1,2% în luna mai 2015, nu se poate vorbi despre un proces de deflație, care ar fi presupus o scădere treptată a prețurilor și o reducere a consumului.

De fapt, avem de-a face cu o corecție punctuală a nivelului de prețuri, ale cărei efecte se vor epuiza rapid, odată cu stocurile de alimente deja aprovizionate.

Mai degrabă, am putea fi îngrijorați ca nu cumva măsura luată de guvernanți să nu mascheze, și pe fondul majorării salariului minim pentru peste 1,3 milioane de persoane cu începere de la 1 iulie 2015 de la 975 lei la 1.050 lei (majorare de 7,7%), o inflație de fond semnificativ mai mare decât cea țintită oficial de BNR la nivelul de 2,5% pe an.

Dacă ne uităm la datele deja publicate de INS, observăm că, deja, majorarea lunară a prețurilor la alimente s-a produs într-un ritm de două ori și jumătate mai accelerat în 2015 față de 2014, în contrast cu reducerea înregistrată pe segmentul de mărfuri nealimentare și cu stagnarea din sectorul serviciilor. De aceea, și inflația anualizată pe primele cinci luni (și din motive sezoniere ) a urcat undeva spre 5%, adică dublu față de țintă.

tabel 1În context, se poate spune că momentul ales pentru scăderea prețurilor la alimente prin diminuarea taxelor percepute de stat a fost de natură să estompeze tendința de creștere a prețului de bază ( fără taxe) al acestora. Motiv și pentru ca transmiterea în prețul la raft a scăderii de fiscalitate, chiar dacă se va face integral de către vânzătorii cu amănuntul care nu vor să profite de ocazie, să nu se ridice la maximul teoretic posibil.

Reamintim că această diminuare maximă de preț se va aplica la circa 30% din coșul de consum (ponderea alimentelor este de 37.48% dar trebuie scoase din calcul produsele de panificație deja beneficiare ale cotei reduse și băuturile alcoolice, la care nu se va aplica cota redusă, în total cam șapte procente și jumătate). De aici apare acel 3,6% scădere generală a costului coșului de consum, echivalentă, din motive matematice, cu o creștere de 3,7% a puterii de cumpărare.

tabel 2Deocamdată știm, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Nielsen, că s-ar fi înregistrat o scădere medie a preţurilor de 11% şi o creştere de 17% a numărului de produse vândute, în prima jumătate a lunii iunie.Trebuie subliniat că transmiterea măsurilor de acest tip în prețuri depinde de stocuri, cerere și condițiile din piață, astfel încât nu se pot prevedea cu exactitate efectele favorabile asupra buzunarelor consumatorilor.

O estimare rezonabilă ar fi diminuarea IPC cu 2% – 2,5% în decurs de două-trei luni, ceea ce explică modificarea predicției de 2,1% avansate inițial de BNR pentru majorarea prețurilor la finalul acestui an spre nivelul zero. Adică, mai pe românește, aceleași prețuri în 2015 ca și în 2014, ceea ce ar face ca întregul spor al veniturilor bănești să se transforme în creștere reală a puterii de cumpărare.

Desigur, efectele resimțite de fiecare cetățean în privința acestei stabilități de facto a prețurilor per total vor diferi în funcție de ponderea pe care o ocupă alimentele în coșul de consum personalizat și nu cel obținut ca o medie la nivel național.

Din acest punct de vedere, măsura favorizează salariații cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populației, și pensionarii, care au mai puțină nevoie de produse nealimentare (medicamentele deja beneficiau de cota redusă). Oricum, alinierea la practica majorității țărilor europene de a taxa mai puțin alimentele era inevitabil a fi făcută la un moment dat.

Cert este că suma colectată oficial drept TVA anul trecut a fost de circa 51 miliarde lei. De aceea efectul diminuării taxării de la 24% la 9% pe circa 30% din coșul de consum duce la o abordare simplificată prin regula de trei simplă la un gol bugetar annual de circa șase miliarde lei invocate. Cu corecția făcută de studiul Nielsen a creșterii consumului cu circa o șesime, obținem cele cinci miliarde lei efect în scăderea de venituri anunțată de Guvern.

În aceste condiții, pentru a nu afecta prea grav veniturile statului, devine critică îmbunătățirea colectării. Care, dincolo de intensificarea controalelor Fiscului, va putea fi ușurată și de scăderea avantajelor financiare ale celor care riscau să facă evaziune fiscală și să nu înregistreze integral vânzările de alimente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult