Generalizarea reducerii TVA la produsele alimentare a dus, potrivit datelor INS, la 3 procente în minus pentru indicele prețurilor de consum calculat pe luna iunie, iar inflația anuală calculată pe aceeași lună la un minus de 1,6 procente.
Ceea ce, suprapus peste inflația de fond, nu va face decât să anuleze creșterea de prețuri care s-a produs de la începutul acestui an, anunțată deja la valoarea de 1,78% pe primele cinci luni din 2015.
Dacă se ține cont și de efectul majorării cu 11% a prețului gazelor naturale începând cu data de1 iulie 2015 (care se va vedea în datele comunicate de INS în luna august pentru luna iulie și, potrivit ponderii din coșul de consum, va însemna o creștere de 0,37% pe IPC), practic, măsura de diminuare a taxării alimentelor va reseta ( nu deplin !) nivelul general al prețurilor la cel de la finele anului 2014.
Astfel, deși statistica oficală va anunța valori cu minus ale inflației lunare iar inflația anuală se va îndrepta spre teritoriul negativ, după ce atinsese un nivel de 1,2% în luna mai 2015, nu se poate vorbi despre un proces de deflație, care ar fi presupus o scădere treptată a prețurilor și o reducere a consumului.
De fapt, avem de-a face cu o corecție punctuală a nivelului de prețuri, ale cărei efecte se vor epuiza rapid, odată cu stocurile de alimente deja aprovizionate.
Mai degrabă, am putea fi îngrijorați ca nu cumva măsura luată de guvernanți să nu mascheze, și pe fondul majorării salariului minim pentru peste 1,3 milioane de persoane cu începere de la 1 iulie 2015 de la 975 lei la 1.050 lei (majorare de 7,7%), o inflație de fond semnificativ mai mare decât cea țintită oficial de BNR la nivelul de 2,5% pe an.
Dacă ne uităm la datele deja publicate de INS, observăm că, deja, majorarea lunară a prețurilor la alimente s-a produs într-un ritm de două ori și jumătate mai accelerat în 2015 față de 2014, în contrast cu reducerea înregistrată pe segmentul de mărfuri nealimentare și cu stagnarea din sectorul serviciilor. De aceea, și inflația anualizată pe primele cinci luni (și din motive sezoniere ) a urcat undeva spre 5%, adică dublu față de țintă.
În context, se poate spune că momentul ales pentru scăderea prețurilor la alimente prin diminuarea taxelor percepute de stat a fost de natură să estompeze tendința de creștere a prețului de bază ( fără taxe) al acestora. Motiv și pentru ca transmiterea în prețul la raft a scăderii de fiscalitate, chiar dacă se va face integral de către vânzătorii cu amănuntul care nu vor să profite de ocazie, să nu se ridice la maximul teoretic posibil.
Reamintim că această diminuare maximă de preț se va aplica la circa 30% din coșul de consum (ponderea alimentelor este de 37.48% dar trebuie scoase din calcul produsele de panificație deja beneficiare ale cotei reduse și băuturile alcoolice, la care nu se va aplica cota redusă, în total cam șapte procente și jumătate). De aici apare acel 3,6% scădere generală a costului coșului de consum, echivalentă, din motive matematice, cu o creștere de 3,7% a puterii de cumpărare.
Deocamdată știm, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Nielsen, că s-ar fi înregistrat o scădere medie a preţurilor de 11% şi o creştere de 17% a numărului de produse vândute, în prima jumătate a lunii iunie.Trebuie subliniat că transmiterea măsurilor de acest tip în prețuri depinde de stocuri, cerere și condițiile din piață, astfel încât nu se pot prevedea cu exactitate efectele favorabile asupra buzunarelor consumatorilor.
O estimare rezonabilă ar fi diminuarea IPC cu 2% – 2,5% în decurs de două-trei luni, ceea ce explică modificarea predicției de 2,1% avansate inițial de BNR pentru majorarea prețurilor la finalul acestui an spre nivelul zero. Adică, mai pe românește, aceleași prețuri în 2015 ca și în 2014, ceea ce ar face ca întregul spor al veniturilor bănești să se transforme în creștere reală a puterii de cumpărare.
Desigur, efectele resimțite de fiecare cetățean în privința acestei stabilități de facto a prețurilor per total vor diferi în funcție de ponderea pe care o ocupă alimentele în coșul de consum personalizat și nu cel obținut ca o medie la nivel național.
Din acest punct de vedere, măsura favorizează salariații cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populației, și pensionarii, care au mai puțină nevoie de produse nealimentare (medicamentele deja beneficiau de cota redusă). Oricum, alinierea la practica majorității țărilor europene de a taxa mai puțin alimentele era inevitabil a fi făcută la un moment dat.
Cert este că suma colectată oficial drept TVA anul trecut a fost de circa 51 miliarde lei. De aceea efectul diminuării taxării de la 24% la 9% pe circa 30% din coșul de consum duce la o abordare simplificată prin regula de trei simplă la un gol bugetar annual de circa șase miliarde lei invocate. Cu corecția făcută de studiul Nielsen a creșterii consumului cu circa o șesime, obținem cele cinci miliarde lei efect în scăderea de venituri anunțată de Guvern.
În aceste condiții, pentru a nu afecta prea grav veniturile statului, devine critică îmbunătățirea colectării. Care, dincolo de intensificarea controalelor Fiscului, va putea fi ușurată și de scăderea avantajelor financiare ale celor care riscau să facă evaziune fiscală și să nu înregistreze integral vânzările de alimente.
Urmărește-ne pe Google News
