Slaba performanță a sistemului de educație limitează posbilitățile de creștere pe termen lung, avertizează Comisia Europeană în Raportul de țară prezentat miercuri.
Documentul identifică și principalele cauze ale eșecului sistemului de educație, care sunt, totodată, sursa pierderii potențialul capital uman calificat:
- banii alocați domeniului
- calitatea sistemului
- competențele digitale slabe
- rata ridicată a abandonului
- inechitățile dintre rural și urban
- incapacitatea statului de a integra populația romă
Majoritatea indicatorilor arată, de altfel, comparativ cu situația din restul Europei, imposibilitatea României de a furniza forță de muncă pentru nevoile unei economii ce ar trebui să se schimbe rapid pentru a face față competiției globale.
Dacă discuția se mută la nivel de regiuni, indicatorii arată chiar mai rău – există zone din România care nu au premisele pentru a recupera prea curând distanța față de media națională, fără a mai aminti de cea europeană.
O privire lapidară în UE
Din toate cele 311 regiuni europene care intră în NUTS 2 (Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică), Regiunea Nord-Est din România înregistra în 2016 cea mai mică pondere a persoanelor cu vârste între 30 și 34 de ani absolvente de studii superioare – 16,3%, comparativ cu media europeană de 39,1%, conform datelor Eurostat.
Există doar șase regiuni cu rate sub 20%, din care două sunt localizate în Italia (Campania și Sicilia), două în România (Nord-Est și Sud-Muntenia), una în Bulgaria (Severozapaden) și Sachsen-Anhalt, în estul Germaniei.
În cazul Germaniei, explicația diferă puțin – în general, cea mai puternică economie a Europei are un procent mai mic de absolvenți de studii superioare, întrucât sistemul de educație este centrat pe obținerea de calificări în școli profesionale (învățământ vocațional).
La fel se întâmplă și în sistemul austriac. Dintre statele fostului bloc comunist cu învățământ vocațional dezvoltat se remarcă Cehia, Slovacia și Croația.
Sachsen-Anhalt vine din economia comunistă și încă se străduiește, chiar dacă a recuperat deja foarte mult, să-și diversifice industria și să ajungă la creșterea medie pe țară.
În ceea ce privește Italia, care are și ea un abandon școlar foarte ridicat, precum România, este de asemenea vorba despre regiuni sărace, dar și cu o pondere mult mai mare a populației rurale.
Despre România, raportul de țară menționează că a făcut unele progrese în ceea ce privește școlile profesionale și învățarea pe tot parcursul vieții, dar calitatea acestor servicii și relevanța lor pentru piața muncii sunt departe de a fi suficiente.
Celelalte cinci regiuni (fără a lua în considerare București – Ilfov) nu depășesc nici ele o rată de 30% de absolvenți de studii superioare – media națională este de 25,6%, cu ținta pentru 2020 fixată la 26,7%.
Pentru comparație, în Polonia, peste 40% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani avea în 2012 studii superioare, ponderea urcând în 2016 la 43,5%.
Abandonul școlar în UE
În UE există, de asemenea, 17 regiuni cu abandob școlar la cote alarmante – cel puțin o persoană din cinci cu vârste între 18 și 24 de ani a părăsit școala fără a depăși învățământul gimnazial:
- opt din aceste regiuni sunt în Spania
- trei sunt în România
- câte două regiuni se află în Bulgaria și Portugalia
- o regiune este în Italia (Guyana Franceză)
- o regiune, în Franța
Efectul calității precare a sistemului de educație și al abandonului școlar ridicat – România figurează cu patru regiuni în topul celor cu pondere foarte ridicată a tinerilor aflați în afara sistemelor de educaţie, formare şi ocupare profesională (NEET):
Urmărește-ne pe Google News
