Șeful statului își păstrează atribuțiile în numirea șefilor de parchete, dar pierde posibilitatea de a refuza propunerile pentru Curtea Supremă - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Șeful statului își păstrează atribuțiile în numirea șefilor de parchete, dar pierde posibilitatea de a refuza propunerile pentru Curtea Supremă

26 noiembrie, 2017

Președintele României își păstrează rolul și atribuțiile deținute acum în procedura de numire a șefilor parchetelor, după ce Comisia parlamentară specială a decis menținerea actualului articol din Legea privind Statutul magistraților.

Care sunt funcțiile vizate:

  • procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia
  • procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia
  • procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi adjuncţii acestora
  • procurorii şefi de secţie ai acestor parchete

Inițial, coaliția dorea eliminarea șefului statului din acest mecanism, dar s-ar fi pierdut pretextul principal pentru nesolicitarea avizului Comisiei de la Veneția – șeful Comisiei speciale, Florin Iordache, a declarat că demersul (sesizării Comisie) este inutil cât timp nu se schimbă procedura de numire a procurorilor şefi.


„Sesizează comisia de la Veneţia pentru ce? (…) dacă nu vor fi schimbări structurale în schimbarea numirii procurorilor, că până la urmă asta este chestiunea, la numirea şi la revocarea procurorilor ar trebui sesizată Comisia de la Veneţia”, a declarat Florin Iordache săptămâna aceasta.

De aceea nu surprinde faptul că însuși fostul ministru al Justiției aflat în spatele OUG 13, Florin Iordache, a fost cel care a propus vineri menținerea actualei proceduri sau că propunerea a fost votată de aproape toți membri Comisiei, cu două abțineri.

Menționăm că, odată ajuns proiectul la votul din plen, majoritatea parlamentară va putea totuși să-l elimine din procedură pe șeful statului, după ce a reușit să evite un răspuns defavorabil și critic din partea Comisiei de la Veneția.

Procedura de numire a procurorilor nu este însă singurul aspect pentru care Comisia Europeană a somat autoritățile române să ceară avizul organismului internațional de la Veneția.


Cum arată articolul păstrat, deocamdată:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

A fost respins, așadar, cu doar două voturi pentru, amendamentul actualului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care dorea ca procurorii șefi să fie numiți de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei. Președintele ar fi fost eliminat total din procedură.

Șeful statului a pierdut însă posibilitatea refuzului în cazul numirii conducerii Curții Supreme

Primele intervenții ce au vizat restrângerea atribuțiilor președintelui au avut loc în ședința de joi, când parlamentarii au votat două modificări:

  • mai întâi au eliminat art. 31 alin. 3 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, care preciza că președintele poate o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate
  • ulterior, au fost abrogate și alin. 11 și 12 ale art. 13, din aceeași reglementare, care stipula că președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor care și-au încetat activitatea din motive neimputabile

Vineri, parlamentarii au mers și mai departe, eliminând și posibilitatea respingerii propunerilor pentru șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție – președinte și vicepreședinți.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Președintele va primi de la CSM, Secția pentru judecători, propunerile pentru aceste posturi, fără a mai putea respinge nominalizări.

Klaus Iohannis a reacționat vineri declarând că modificările reprezintă o „încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa”. Întrebat ce va face, ela precizat: „Am de gând să fac tot ce poate să facă preşedintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituţie.”

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr