luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket
, Alexandra Pele

15 iunie, 2022

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, miercuri, în urma unei reuniuni neprogramate care a pus pe jar piețele financiare, că va reinvesti sumele din programul de relaxare cantitativă implementat în contextul pandemiei pentru a finanța datoriile statelor puternic îndatorate.

Instituția a anunțat o altă premieră, că lucrează la conceperea unui nou instrument care să abordeze problema ”fragmentării” pieței obligațiunilor din zona euro, cea care a dus la apariția crizei precedente a datoriilor suverane, potrivit The Guardian.

Fragmentarea se referă la faptul că deși împart aceeași monedă, statele din zona euro se împrumută la costuri diferite. În momente în care dobânzile cresc, acestea pot deveni nesustenabile pentru statele de la ”periferia” blocului monetar, care au, în general, o disciplină bugetară mai laxă și, pe cale de consecință, o datorie publică mai mare.


Statele de la periferia zonei euro se confruntă în prezent cu o creștere accelerată a costurilor de împrumut, după ce BCE a anunțat că va majora dobânzile-cheie în iulie și septembrie pentru a combate inflația care riscă să ”prindă rădăcini”.

Vânzările masive de titluri de stat „indezirabile” au fost exacerbate și de absența oricărui plan concret al BCE de a limita creșterea randamentelor obligațiunilor suverane, stârnind temeri că factorii de decizie sunt prea relaxați în legătură cu situația națiunilor mai îndatorate din zona euro, precum Italia, Spania și Grecia, transmite Reuters.

Confruntată cu perspectiva unei crize a datoriilor suverane, BCE a anunțat că va fi flexibilă în reinvestirea obligațiunilor care ajunge la scadență din schema de sprijin de 1,7 trilioane de euro (instituită în contextul pandemiei) și analizează introducerea unui nou instrument, care este dezvoltat în prezent de specialiștii instituției.

„Consiliul guvernatorilor a decis să mandateze comitetele relevante ale Eurosistemului, împreună cu serviciile BCE, să accelereze finalizarea proiectării unui nou instrument anti-fragmentare, care va fi analizat de către Consiliul guvernatorilor”, se arată în comunicatul BCE.


Spread-ul dintre bondurile italiene și cele germane, respectiv diferența de dobândă cerută de investitori pentru a împrumuta Italia versus Germania, referința europeană, a urcat marți la 250 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din 2014, ridicând temeri că nivelul ridicat al datoriei italiene s-au putea dovedi nesustenabil în contextul creșterii costurilor de finanțare.

”Decizia privind reinvestirea flexibilă a fost minimul cu care BCE ar fi putut scăpa astăzi. După cum am argumentat și în trecut, aceste reinvestiții sunt prea mici pentru a opri o panică totală pe piață. Este totuși îmbucurător că factorii de decizie iau problema extinderii diferențialului de dobânzi mai în serios decât au părut să o facă la întâlnirea programată de săptămâna trecută”, punctează specialiștii capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.

În luna mai, costurile de împrumut pe termen lung din UE au crescut, în medie, cu 0,4 puncte procentuale în UE, la 2,3% pe an.

Randamentele obligațiunilor italiene au crescut cu peste jumătate de punct procentual, la circa 3% pe an, iar cele ale obligațiunilor grecești cu 0,65 pp, la 3,5% pe an.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: