fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Securitatea Europei de Est – afectată de North Stream 2: 10 state membre, inclusiv România, cer Comisiei discutarea deciziei Germaniei și Franței

de Iulian Soare 27.11.2015

gazoductZece state membre, printre care și România, cer o dezbatere a proiectului North Stream II la summitul din decembrie și susțin că aprovizionarea Uniunii prin acest gazoduct ar afecta nu doar securitatea energetică a UE, ci și stabilitatea regiunii Europei de Est, se arată într-o scrisoare trimisă joi Comisiei Europene.

Scrisoarea, datată 26 noiembrie, este semnată, scrie Reuters, de Polonia, Bulgaria, România, Cehia, Slovacia, Ungaria, Grecia, Estonia, Letonia și Lituania.

Acestea cer Comisiei o analiză din partea organismelor de reglementare și o dezbatere aprofundată a acestui subiect la summitul UE din decembrie.

“Poziția Comisiei Europene cu privire la proiectul Nord Stream II va influența în mod esențial percepția asupra Politicii comune de apărare și securitate externe în rândul principalilor aliați și partenerilor tradiționali”, semnalează scrisoarea acestui grup de state membre, majoritatea din estul Uniunii.

“Păstrarea rutei de transport prin Ucraina este în interesul strategic al Uniunii Europene pe ansamblu, nu doar din punct de vedere al securității energetice dar și pentru întărirea stabilității regiunii Europei de Est”, precizează cele 10 state.

Comisia Europeană vrea să reducă dependența blocului comunitar de Rusia, țară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

În acest moment, o treime din necesarul de gaze naturale al Uniunii vine din Rusia, iar aproape o jumătate din aceste cantitatță sunt livrate prin Ucraina.

Compania rusească Gazprom a anunțat miercuri că a oprit furnizarea de gaze naturale către Ucraina, măsura fiind considerată o replică la debranșarea Crimeei (anexată anul trecut la Rusia) de către Kiev.

Potrivit Reuters, fluxurile de gaze vor fi reluate la momentul în care Ucraina va plăti un avans prentru livrări viitoare.

Kievul a declarat că decizia nu o afectează și că nu va mai cumpăra gaze naturale de la Gazprom pentru că poate achiziționa gaze mai ieftin de pe piața  din Europa.

Nici Uniunea nu este îngrijorată de întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești spre Ucraina deoarece rezervele sunt la un nivel confortabil, a declarat joi comisarul european pentru Energie, Arias Canete, care a adăugat: “Ucraina este o țară sigură de tranzit. Gazul ar trebui să continue să treacă prin Ucraina”.

Statele din Est acuză Germania și Franța de ”trădare” în cazul North Stream II

Statele est-europene riscă să piardă miliarde de dolari din taxele de tranzit pentru gazele naturale, motiv pentru care au criticat de mai multe acordul Europei Occidentale cu Rusia privind construcția unei noi conducte care să ocolească Ucraina.

Mai multe companii occidentale, precum germanii de la EON AG sau francezii de la Engie, au ajuns anul acesta la un acord cu exportatorul rus Gazprom pentru extinderea conexiunii din Marea Baltică.

Companiile și statele din vestul Europei își ”trădează” vecinii din est, comenta în septembrie premierul slovac Robert Fico, în urma unei întâlniri avute cu premierul Ucrainei, Arseniy Yatsenyuk, în capitala Bratislava.

Gazprom a semnat în luna septembrie un acord cu EON, Engie, Royal Dutch Shell Plc, OMV AG și BASF SE pentru a extinde capacitatea conductei Nord Stream cu 55 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce ar dubla capacitatea conductei care ar ajunge să asigure 30% din cererea europeană.

Ucraina, care are deja dificultăți să evite intrarea în faliment pe fondul conflictelor din est, ar urma să piardă taxă de tranzit în valoare de două miliade de dolari, în timp ce Slovacia ar pierde sute de milioane de euro, au precizat liderii celor două state.

”Își bat joc de noi. Nu poți discuta luni de zile despre cum este nevoie să stabilizăm situația și apoi să iei o dicizie care pune Ucraina și Slovacia într-o poziție deloc demnă de invidiat”, a precizat Robert Fico.

Rusia încearcă să reducă cantitatea de gaze livrată prin conductele din Ucraina pe fondul disputelor dintre cele două țări. În prezent, circa o treime din livrările de gaze ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, față de două treimi în 2011, înainte de deschiderea conductei Nord Stream care aprovizionează Germania direct, pe sub Marea Baltică.

Nord Stream II ar urma să facă primele livrări în 2019, odată cu expirarea actualului acord între Rusia și Ucraina.

Proiectul neglijează complet interesele Poloniei și afectează unitatea Uniunii Europene în fața președintelui rus Vladimir Putin și agresiunile pe care le comite în Ucraina, a comentat și președintele polonez Andrzej Duda.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult