Contribuția totală a sectorului silvic și a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, luând în considerare atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât şi efectele indirecte şi induse, reiese dintr-un raport realizat de PwC România, la cererea Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.
Raportul vizează „Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România”.
Acest sector şi industriile sale conexe contribuie la bugetul naţional cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect şi indus.
Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic şi al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp faţă de anul anterior, în principal pe fondul creşterilor de preţ) şi exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului şi respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.
4,5% din PIB
Peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic și industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economie, se arată în studiu PwC România.
România se situează în partea de jos a clasamentului în ceea ce privește contribuția directă a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn la PIB, în timp ce țările situate pe primele poziții, precum Letonia (5%), Estonia (4,4%) și Lituania (4,3%), înregistrează o contribuție la PIB de aproape / peste trei ori mai mare ca România.
Cu toate acestea, contribuția înregistrată de România se situează peste media înregistrată la nivel european, de 1,4%.
O treime din lemnul recoltat, utilizat la încălzire
Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creşterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei ţări (Cehia, Țările de Jos și Germania) recoltează peste sau aproape de 100%, atrage atenţia PwC România.
Producţia totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, ţări cu condiţii similare României având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha).
Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre ţările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franţa dintre ţările cu o producţie mai mare ca România.
Potrivit statisticilor europene, România a fost a șaptea cea mai importantă țară producătoare de lemn brut în 2020, cu aproximativ 20 milioane metri cubi de lemn.
Deși acestea indică un volum de aproximativ 6,5 milioane metri cubi de lemn utilizat pentru încălzire, volumul prezentat în diferite studii și rapoarte este mult mai ridicat, ținând cont de faptul că 3,5 milioane locuințe (mai ales în mediul rural) se încălzesc preponderent cu lemn de foc.
Mai mult, proiectul de Strategie energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050 (aflat în consultare publică) indică un consum intern de biomasă lemnoasă (lemne de foc, inclusiv biomasă) de aproximativ 14 milioane tone.
7% din exporturile României
În 2021, silvicultura și industriile bazate pe lemn au reprezentat peste 7% din totalul exporturilor, cea mai mare contribuție în valoarea exportului fiind dată de produsele finite (mobilă), arată studiul PwC România.
Exporturile de mobilă reprezintă 46% din total, ele fiind urmate îndeaproape (41,5%) de lemnul brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn, în timp ce exporturile de lemn de foc sunt de 3,2%.
Pe de altă parte importurile au o pondere de 4%, importurile pentru produsele din hârtie având cea mai mare pondere.
În plus, analiza valorii exporturilor și a importurilor indică un aport net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.
Caraș- Severin, Suceava și Hunedoara, județele cu cele mai mari păduri
Conform Inventarului Forestier Național realizat în 2018, suprafața acoperită cu păduri este de 6,9 milioane hectare (29% din suprafața României), aceasta cuprinzând și suprafețe de vegetație forestieră situate în afara fondului forestier, încadrate în categoria „pădure”.
Peste o treime din suprafața fondului forestier de la nivel național este concentrată în regiunile de dezvoltare Centru și Nord–Est (37,4% în 2021), în timp ce la nivel județean, cele mai mari suprafețe acoperite cu pădure sunt în CarașSeverin (426,0 mii hectare), Suceava (425,8 mii) și respectiv Hunedoara (310,0 mii).
Din perspectiva formelor de proprietate, 64,2% din suprafața fondului forestier național se află în proprietate publică (administrată în principal de către Romsilva).
Conform Agenției Europene de Mediu, suprafața ariilor protejate Natura 2000 în România se ridică la peste 5,4 milioane hectare2, în timp ce 2,6 milioane de hectare de pădure sunt situate în arii protejate, conform informațiilor publicate de FAO (aproximativ 40% din suprafața pădurilor României).
România ocupă locul 8 în cadrul UE-27 după suprafața împădurită și locul 19 după gradul de acoperire forestieră, poziționându-se sub media europeană de 38% și sub procentele de împădurire discutate la nivel național.
Din perspectiva claselor de vârstă, mai mult de jumătate din suprafața totală a pădurii (58%) este încadrată în clasele de vârstă între 21 și 80 ani, în timp ce pădurea sub 20 de ani deține o pondere de 11%.
Biomasă, soluţie la criza energetică
Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2.
Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială (biomasa reprezintă 62% din totalul energiei regenerabile produsă de România pentru încălzire), utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.
Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.
Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România:
- Contribuția directă a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităților economice, care include și efectele indirecte și induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB.
- Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafață, sub media UE de 38%, și că există circa 2 milioane hectare de suprafață neutilizată, care nu are nici folosință agricolă, nici pentru păduri, precum și faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuție directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că țara noastră are o resursă importantă pentru împădurire și un potențial de creștere în particular pentru industriile bazate pe lemn.
***
Urmărește-ne pe Google News
