marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 iulie, 2022

Într-o creștere economică setată să se producă prin expandarea consumului, deficitul comercial a crescut cu un spectaculos 77% după numai 5 luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, importurile masive neavând în spate un motor al exporturilor pe măsură. Importurile de produse chimice, care cântăresc greu în balanța comercială, sunt compensate cu exporturi firave de produse cu valoare adăugată mică – iată ce se vede dacă dăm la o parte din ecuație Dacia și Ford.

Asta pentru că numai două categorii de produse își mai măsoară cu două cifre ponderile procentuale în totalul exporturilor românești, dacă se exclude categoria „mașinile și echipamentele pentru transport”, adică în cea mai mare parte industria auto.

În cele două categorii sunt incluse mărfuri dintre cele mai diferite, conform clasificării Institutului Național de Statistică (INS):

  • Categoria din care fac parte mărfurile manufacturate din metale neferoase (cuprul, de pildă), țesăturile și pielea brută au avut o pondere de 18,7% (6,9 mld. euro), în totalul exporturilor din primele 5 luni ale anului 2022, de aproape 36,92 miliarde de euro. Din această categorie („mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă”) mai fac parte și articole puțin probabil să le exporte România, precum hârtia, fierul și oțelul.
  • „Articolele manufacturate diverse” au avut o pondere de 12,6% (4,64 mld. euro). Din această categorie putem reține mobila, construcţiile prefabricate, instalaţiile sanitare, de încălzire şi de iluminat, îmbrăcămintea şi încălţămintea.

Următoarea categorie în clasamentul celor mai mari ponderi în exporturile românești sunt „alimentele și animalele vii” cu 8,7% sau 3,21 miliarde de lei, dar alăturarea alimentelor cu animalele vii nu înșeală ușor. Importul de alimente provoacă un deficit comercial de miliarde de euro (4,43 mld. euro, în 2019, ultimul an liber de crize).

(Citiți și: Creștere spectaculoasă a deficitului comercial: 77% la 5 luni. Sectorul chimic și combustibilii fac 3/4 din dezechilibru”)

„Mașinile și echipamentele pentru transport” (conform  clasificării standard de comerț exterior, folosită de INS) acoperă 42,7% din totalul exporturilor românești, cu cele aproape 15,78 de miliarde de euro, în creștere cu 54,3% față de primele 5 luni din 2021.

Și marile exporturi românești lasă loc de deficit

Nici celelalte cele mai mari exporturi românești nu au reușit să înregistreze un excedent comercial sectorial. Ba chiar, categoria cu cel mai mare export după industria auto („mărfurile manufacturate…”) provoacă al treilea cel mai mare deficit comercial sectorial, de 2,83 miliarde de euro.

Doar deficitele chimicalelor (-5,83 miliarde euro) și combustibililor (-3,23 miliarde euro) sunt mai mari.


Despre cât de șubredă este structura exporturilor românești vorbesc și celelalte categorii de produse din topul non-auto al vânzărilor în străinătate ale României.

Exporturile de animale vii nu reușesc (în ciuda marelui volum) să compenseze importurile de alimente. Deficitul comercial al sectorului este de peste 717 milioane de euro.

Iar cele trei categorii la care se înregistrează excedent comercial sectorial, se pierd  în total:

  • Din exportul de băuturi și de tutun se câștigă net (CIF/FOB) peste 220 de milioane de euro
  • Industria uleiurilor, grăsimilor de origine animală și vegetală profită de criza ucraineană doar atât cât să înregistreze  un excedent de peste 189 milioane de euro.
  • Nici nu mai rămân multe semințe oleaginoase de exportat. Categoria din care acestea fac parte („materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil) a exportat net de 56 de milioane de lei, dar aici mai intră și „minereuri metalifere și deșeuri de metale; lemn și plută”, potrivit INS.

Cresc exporturile cu valoare adăugată mică

Aceleași două categorii de exporturi de mărfuri cu coeficient redus de valoarea adăugată au fost cele mai mari și în primele 5 luni ale anului 2019, numai că atunci, aveau ponderi mai mici, acum fiind mai mari pentru că a cedat, din cota sa, campioana exporturilor, industria auto.

(Citiți și: Cristian Grosu / Măcar în ceasul al 12-lea. Criza efectivă în care a intrat România”)

Acum exporturile sunt mai mari cu aproape 26% (față de 29,33 de miliarde de euro), ca și ponderea așa numitelor mărfuri manufacturate, care nu sunt decât metale neferoase (cuprul, de pildă), țesăturile și pielea brută, de la 16,5% la 18,7% din totalul exporturilor.

Exportul acestora ca și a altor „mărfuri manufacturate clasificate după materia primă” a crescut cu 43%, până la mai mult de 6,9 miliarde de euro.

În schimb, a crescut cu numai 2%, până la 4,64 mld. euro, exportul de mobilă, construcţii prefabricate, instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat, îmbrăcăminte şi încălţăminte („articolele manufacturate diverse”).

Dar ponderea acestora a scăzut de la 15,5% în primele 5 luni din 2019, la 12,6% în aceeași perioadă din 2022.

Ponderea exportului de mașini și echipamente pentru transport a scăzut de la 48,3% la 42,7%, odată cu volumul exporturilor.

Dominația mijloacelor de transport

Au provocat deficit comercial sectorial până și exporturile modelelor Dacia și Ford produse în România, ca și de echipamente auto (precum cutiile de viteze inclusiv pentru Mercedes, de exemplu) și de numeroase piese de schimb: 317 milioane de euro – cel mai mic deficit comercial sectorial din primele 5 luni ale anului 2022.

Trebuie precizat că în categoria „mașinile și echipamente pentru transport”  intră și exporturile de locomotive electrice și diesel-electrice realizate de Softronic Ctraiova, ca și cele de vagoane de la Asta Arad.

Sunt mici, exportul de locomotive s-a ridicat la peste 1,57 milioane de euro, anul trecut, potrivit unor statistici ale Băncii Mondiale,  dar strădania craiovenilor și arădenilor merită mențiunea.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: